Sari la conținut

Presiune la frontieră şi probleme de logistică. Tot mai mulţi imigranţi încearcă să ajungă în spaţiul Schengen

Numărul persoanelor care au vrut să treacă fraudulos graniţa a crescut simţitor la punctele de trecere a frontierei cu Ungaria. În mai puţin de două luni, aproape 700 de migranţi au fost prinşi de către poliţiştii de frontieră. Acestora le-au fost întocmite dosare penale, fiind îndrumaţi către centrele pentru transfugi existente în ţară. Autorităţile cred că fenomenul va lua amploare, mai ales că în ţările de unde provin imigranţii, conflictele sunt departe de a fi încheiate.

Reporter: Anca Deac
Operator: Gabor Szilagyi
Editor web: Adrian Laboş

Dacă în primele şase luni ale anului, 947 de persoane au fost descoperite în timp ce încercau să treacă fraudulos graniţa la vecinii maghiari, în iulie şi august numărul lor a fost cu puţin peste 650.

Pe jos sau transportaţi de diverse călăuze care încercau să le faciliteze trecerea, imigranţii au vrut să ajungă în spaţiul Schengen. Cei mai mulţi proveneau din Irak, Siria şi Pakistan.

"Am avut 661 de persoane, diferenţa este mică, 284 de persoane mai puţin, într-o lună şi jumătate faţă de şase luni, ceea ce este destul de mult, înseamnă că migraţia şi presiunea la frontiera cu Ungaria au crescut foarte mult”, susţine chestorul Marin Bondar, şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.

Majoritatea celor care au vrut să treacă frontiera în Ungaria provin din centrele destinate refugiaţilor, unde sunt înregistraţi ca solicitanţi de azil. Odată prinşi, aceştia se aleg cu dosare penale şi, mai apoi, sunt direcţionaţi din nou spre aceste centre.

"Acestor migranţi li se întocmesc dosare penale pentru tentativă de trecere a frontierei, dacă sunt solicitanţi de azil şi marea majoritate sunt solicitanţi, ei sunt îndrumaţi spre centrele deschise”, a precizat chestorul Bondar.

Poliţiştii de frontieră se confruntă însă şi cu o altă problemă. Prea puţini dintre cei prinşi vorbesc limbi de circulaţie internaţională, aşa că pentru ei sunt necesari translatori.

„Foarte mulţi dintre migranţi nu cunosc o limbă de circulaţie internaţională şi atunci trebuie să le asigurăm translator, care costă. Un translator care vine în weekend şi traduce dintr-o limbă rară îţi ia 55 de lei pe oră", susţine şeful Inspectoratului Teritorial al Poliţiei de Frontieră Oradea.

În plus, în timpul în care sunt cercetaţi, refugiaţii au nevoie de hrană, iar Inspectoratul nu dispune de buget pentru acest lucru. Din acest motiv caută organizaţii non-guvernamentale care ar putea să le asigure mâncarea necesară.

Şi în capătul ceălalt al ţării, la Marea Neagră, poliţiştii de frontieră se confruntă cu o intensificare a afluxului de imigranţi şi au probleme specifice.  Navele Poliției de Frontieră interceptează ambarcațiunile cu care imigranţii - plecați din Turcia - încearcă să ajungă în Europa sau pe cei care străbat România în tentativa lor de a pătrunde în spațiul de liberă circulație Schengen. Despre dimensiunea situației a vorbit la Digi24 comisarul-șef Marin Turică, de la Serviciul de Combatere a Infracţionalităţii Transfrontaliere.

Colegii mei au fost acolo, au văzut că sunt foarte mulți copii. Ambarcaţiunile folosite sunt destul de precare, unele prezentând chiar modificări, ca în cazul ultimei noastre acțiuni. Din interiorul navei e scos tot. Și pentru a intra cât mai mulți oameni, se scot elementele de siguranță. De obicei, sunt nave de capacitate redusă, în care intră câteva zeci de persoane”, a povestit Marin Turică.

Urmăriți întreaga discuție cu jurnalistul Tudor Mușat în materialul video de mai jos: