Primarii decid câți români pot vota. Ei înscriu alegătorii în registrul electoral

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Haosul din Coaliție îi pune piedici lui Daniel Băluță

Scene halucinante în Ilfov

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 25 aprilie

Aterizare cu emoții: Un Boeing 747 al Lufthansa țopăie pe pistă înainte ca piloții să decidă ridicarea în aer a aeronavei

România, criticată dur de SUA: Tolerează violurile, violența domestică și corupția la nivel înalt

Val de fraude pe internet. Avertismentul Poliției Române: Au apărut „pachete infracţionale” online. Datele noastre sunt marfă pe net

Reportaj Digi24 lângă Coreea de Nord. Zona demilitarizată e împânzită de militari, mine antipersonal și tuneluri subterane

Registrul Electoral trebuia să funcţioneze de la 1 ianuarie. Teoretic, toate primăriile sunt conectate la sistem şi ar fi trebuit să încarce datele.

Oficialii Autorităţii Electorale Permanente susţin că Registrul Electoral este funcţional. Reporterul Digi24 a introdus toate datele, precum şi codul de validare. Sistemul a dat eroare. Reporterul a introdus şi alte date, dar sistemul a dat din nou eroare.

„Din păcate, a fost nevoie de acel scandal de la referendumul de anul trecut ca să înţeleagă faptul că responsabilitatea şade în mâna primarilor”, a declarat Marian Muhuleţ, vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente.

În cazul unui scrutin sau referendum, listele electorale permanente vor fi generate de Registrul Electoral. Autoritatea Electorală va compara datele introduse de primari, pe de o parte, cu cele furnizate de Evidenţa Populaţiei, Direcţia de Paşapoarte, Ministerul de Externe, Ministerul Public şi Judecătorii, pe de altă parte. În caz de neconcordanţe, cei care răspund sunt primarii.

Autoritatea Electorală promite că acesta va fi operaţional la alegerile europarlamentare de anul viitor. Cât priveşte datele furnizate de INS, acestea nu reprezintă şi numărul total de români cu drept de vot şi nu sunt relevante pentru stabilirea listelor permanente.

Scandalul listelor electorale permanente de la referendumul pentru demiterea preşedintelui a dus anul trecut la demisia miniştrilor Ioan Rus şi Victor Paul Dobre. Anul acesta, când INS a anunţat că în România sunt în jur de 16 milioane de persoane de peste 18 ani, liderii USL au afirmat că Traian Băsescu a fost, de fapt, demis la referendum.