Sari la conținut
News Alert

Programul prin care trebuiau construite 70 de bazine de înot – de la promisiuni la „nu mai sunt bani”. Complexul Olimpic din Otopeni, marea dezamăgire

Otopeni, un oraş de nici 15.000 de locuitori, ar fi putut fi centrul nataţiei româneşti. Lipsa banilor şi răfuielile politice au blocat o investiţie de 120 de milioane de lei.

La marginea oraşului, pe 5 hectare ar fi trebuit ridicat Complexul Olimpic de Nataţie. Şase bazine în care sportivii de elită din toată ţara ar fi trebuit să se pregătească. În loc să crească sportivi şi performanţe, cresc buruienile.

Lucrările au început cu fast în 2009, însă după numai doi ani muncitorii şi-au luat utilajele şi au plecat. Aici ar fi trebuit să fie bazinul de sărituri, iar în această parte trebuia construit bazinul olimpic de 50 de metri. Lângă el era prevăzută şi o tribună care putea găzdui la competiţii până la 2.000 de spectatori.

Banii au ajuns doar pentru un sfert din lucrări. Şantierul, ajuns la stadiul de fundaţie a fost lăsat în voia sorţii.

După 26 de milioane de lei în complexul de la Otopeni singura apă care s-a strâns până acum în acest bazine e cea de ploaie.

Forfota unei competiţii internaţionale e înlocuită doar de cântecele greierilor şi lătratul câinilor care îşi fac veacul prin zonă. Nişte scări de beton neterminate, resturile unui acoperiş improvizat - sunt semne clare că aici nu a înotat vreodată cineva. De altfel, singurii care se bălăcesc în apa de ploaie sunt broaştele şi mormolocii.

Finanţarea trebuia asigurată de Ministerul Dezvoltării prin Compania Naţională de Investiţii. Numai că după doar doi ani a venit explicaţia clasică: „nu mai sunt bani”.

„Nu am înţeles din punct de vedere naţional pentru că era un obiectiv care nu era al Otopeniul, nu era al primarului şi nici al consiliului local. Era al României”, declară Silviu Constantin Gheorghe, primarul oraşului Otopeni.

Situat la doi paşi de aeroportul Otopeni, şoseaua de centură a Capitalei şi Drumul Naţional 1, complexul urma să fie legat de acestea printr-un drum expres construit de primăria din Otopeni.

„Acei bani pe care noi puteam să îi investim, şi erau destul de mulţi la acea vreme, puteau să rămână îngropaţi în această infrastructură fără niciun motiv”, mai spune primarul oraşului Otopeni.

Ministrul Dezvoltării la acea vreme, Elena Udrea, arată cu degetul spre cei care i-au succedat.

Anul acesta s-au alocat cu 39% mai puțini bani pentru investiții. Se alocaseră ceva bani pe hârtie în anul 2014, an electoral, dar în fapt banii nu au ajuns la primării”, afirmă Elena Udrea, fost ministru al Dezvoltării Regionale.

Şansele ca centrul de nataţie să fie terminat curând sunt minime pentru că a fost sacrificat în detrimentul altor proiecte.

„Din raţiuni economice, s-a luat decizia finanţării şi finalizării mai multor bazine de înot din ţară, cu stadii fizice mai avansate și valori mai mici, în loc de finanţarea şi finalizarea unui singur obiectiv cu valoare mai mare”, se arată într-o poziție a Companiei Naţionale de Investiţii.

Firma care s-a ocupat de construcţia complexului recunoaşte că şantierul nu este protejat de intemperii pentru că Ministerul Dezvoltării nu a putut plăti nici măcar cei 150.000 de lei necesari conservării lucrărilor.

Complexul de polo din Cluj-Napoca a devenit parc. Primăria Turda a terminat lucrările cu bani din bugetul local

La Cluj-Napoca, bazinul olimpic s-a dovedit a fi o promisiune deşartă. Primăria a pus la dispoziţie un teren de 12.000 de metri pătraţi, pe care ar fi trebuit să se construiască un complex de polo, cu două bazine, vestiare şi tribune pentru spectatori, însă Compania Naţională de Investiţii a renunţat la idee, din cauza lipsei fondurilor. La fel s-a întâmplat şi la Arad. Pe de altă parte, în Turda, de exemplu, în 2012 s-a finalizat construcţia bazinului de înot didactic, realizat cu fonduri de la Compania Naţională de Investiţii şi de la primărie, bazin unde 200 de copii urmează în acest moment cursuri de înot.

O hotărâre de Guvern aproba construcţia unui bazin de înot la Iași; autoritățile locale nu știu nimic

Construirea unor bazine de înot în multe oraşe din ţară pare să fie o misiune imposibilă. În Iaşi, Primăria nu a auzit de vreun asemenea proiect, deşi există o hotărâre de guvern care aprobă investiţia. În Galaţi şi Brăila nu s-a pus nicio cărămidă la fundaţia bazinelor de înot, cu toate că investiţii de milioane de euro au fost aprobate. În Slobozia, construcţia a fost începută, apoi abandonată şi în final a fost vandalizată de hoţi.

Bazinele de înot din Craiova și Timișoara, năpădite de buruieni. Brașovenii înoată într-un bazin olimpic modern

La Craiova trebuia să fie un bazin de înot pentru sportivi. La fel ca în multe alte oraşe, proiectul a demarat cu surle şi trâmbiţe, pentru a se împotmoli la scurt timp. Primăria a scos un teren din domeniul public, special pentru aceast proiect. În locul bazinului, acolo sunt numai buruieni. Aceeaşi soartă a avut-o şi terenul pe care ar fi trebuit să se construiască bazinul din Timişoara. În schimb, braşovenii au fost norocoşi. Vechiul bazin a fost recondiţionat şi este acum unul dintre cele mai moderne bazine olimpice din ţară.