Sari la conținut

Raport. Intervenția în cazul Colectiv a fost necoordonată și cu improvizații

În document se arată că Planul Roșu a fost declanșat cu întârziere. Principalele cauze ale intervenției necoordonate au fost lipsa de exerciții în caz de urgențe majore, neconcordanțe în legislație și baza materială deficitară, se arată în raport.

De asemenea, procedurile pentru declanșarea Planului Roșu sunt greoaie și birocratice.

Autoritățile locale nu au reușit să comunice eficient în ceea ce privește declanșarea Planului Roșu de intervenție: „De exemplu, Direcția Generală de Poliție a Municipiului București a comunicat oficial CCPM că nu i-a fost transmisă informarea cu privire la declanșarea Planului Roșu de Intervenție la nivelul municipiului București și județului Ilfov. Mai mult decât atât, înscrisurile transmise de Serviciul de Ambulanță București-Ilfov, Jandarmeria Municipiului București și Poliția Locală a Municipiului București nu fac referire la momentul la care a fost instituit Planul Roșu de Intervenție”, se arată în document.

Pe de altă parte, nu există date din care să rezulte că în noaptea de 30 octombrie s-ar fi declanșat Planul Alb la nivelul Ministerului Sănătății. „Iar la nivelul fiecărei unități spitalicești de urgenţă, din București în care au fost internate victimele de la clubul Colectiv, planul alb fie nu exista deloc, fie procedura nu a fost respectată”, se arată în document.

În plus, Serviciului de Ambulanță București-Ilfov nu are suficiente mașini și suficient personal pentru a interveni în cazul unui dezastru de amploarea celui din clubul Colectiv.

Raportul scoate în evidență și faptul că în raportul Direcției de Sănătate Publică din București sunt „date contradictorii atât în ceea ce privește numărul pacienților din fiecare spital, cât și în ceea ce privește numărul infecțiilor nosocomiale, ridicând suspiciuni în privința controalelor în baza cărora a fost întocmit”, se arată în raport.

„Unitatea de îngrijire a arșilor gravi din cadrul Clinicii de Chirurgie Plastică și Microchirurgie Reconstructivă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București (Floreasca) era, la data de 30.10.2015, complet dotată și funcțională, atât la nivelul saloanelor, sălii de pansamente, sterilizării proprii, cât și a blocului operator. În noaptea de 30/31 octombrie 2015 au fost efectuate 78 operații în blocul operator din Unitatea de îngrijire a arșilor gravi, dintre care 67 pentru pacienții victime ale incendiului de la clubul Colectiv și 11 operații pentru pacienții internați în urma altor evenimente. Unitatea nu a fost și nu este folosită, desi este cea mai modernă și poate asigura cea mai bună îngrijire pentru pacienții cu arsuri grave”, se arată în document.

Raportul Corpului de Control mai spune că „mecanismul de protecție civlă al Uniunii Europene nu a fost activat de către statul roman, deși acesta era aplicabil. Pe viitor, CCPM propune ca acest mecanism să fie activat, acolo unde situația o impune, chiar dacă în paralel sunt întreprinse și alte demersuri”. Este vorba despre mecanismul prin care România ar fi cerut ajutor de la alte țări UE și care ar fi permis un transfer mai rapid al răniților în spitale din străinătate.

„Ca notă unitară în ceea ce privește datele primite de la diversele entități implicate, s-a remarcat lipsa de coerență și datele contradictorii cu privire la numărul de echipaje existent la fața locului, numărul total de victime, numărul de pacienți internați în fiecare spital, numărul de pacienți depistați cu infecții nosocomiale, numărul de pacienți transferați în afara țării și locația acestora, raportările fiind confuze chiar și-n privința numărului total de decese”, se mai arată în raport.