Sari la conținut

Reacția BNR după ce Ambasada SUA a criticat onorarea lui Mihail Manoilescu, fost guvernator al băncii centrale

Totodată, BNR afirmă că în viitor va evita astfel de situații, prin colaborarea cu instituții ”reprezentative”, fără a detalia zona de activitate a acestora. ”BNR analizează în prezent semnalele recente referitoare la această emisiune numismatică. Totodată, BNR va face demersuri pentru stabilirea unor proceduri de lucru cu instituții reprezentative de specialitate în vederea evitării unor potențiale situații regretabile în viitor”, au spus reprezentanții băncii într-un comunicat de presă.

Banca centrală afirmă că ”în niciun caz și sub nicio formă, emisiunile numismatice ale BNR nu doresc să rănească sentimentele nimănui, cu atât mai puțin să aducă atingere memoriei vreunei comunități sau să transmită mesaje având caracter ofensator, xenofob ori discriminator. Întreaga activitate a Băncii Naționale a României este orientată fără excepție în spiritul respectului față de valorile umanității, ale democrației și multiculturalismului”.

Emisiunea numismatică a Băncii Naţionale a României din luna aprilie 2016 face parte dintr-un proiect, inițiat în anul 2015, de prezentare a istoriei Băncii Naționale a României și a personalităţilor care au ocupat de-a lungul anilor demnitatea de guvernator al acesteia. Demersul din acest an vizează marcarea activității a trei dintre guvernatorii băncii centrale la împlinirea unui număr semnificativ de ani de la naștere - 175 de ani de la nașterea lui Ion I. Câmpineanu, 140 de ani de la nașterea lui Ion Lapedatu și 125 de ani de la nașterea lui Mihail Manoilescu, cei trei ocupând demnitatea de guvernator în perioade istorice diferite.

Potrivit Wikipedia, Mihail Manoilescu, născut în 9 decembrie 1891 la Tecuci și decedat în 30 decembrie1950 în închisoarea Sighet, a fost un publicist, gânditor economic și politic, politician român dintr-o veche familie aristocratică.

Printre alte funcții publice pe care le-a deținut, Mihail Manoilescu a fost ministru al afacerilor străine al României în vara anului1940, în cadrul guvernului Ion Gigurtu. Gândirea sa economică a trezit interes în America de Sud.

Mihail Manoilescu a fost unul dintre cei mai loiali intelectuali față de regele Carol al II-lea. Versiunea sa cu privire la necesitatea aducerii în țară a celui care fusese îndepărtat de către liberali este expusă memoriile sale, publicate abia după căderea comunismului.

Mihail Manoilescu a fost unul dintre puținii gânditori economici originali din România, fiind tradus încă din timpul vieții, dar mai ales ulterior, în mai multe limbi. Profesorul Costin Murgescu, director al Institutului de Economie Mondială, își începea astfel capitolul despre Manoilescu dintr-o carte de referință despre ”mersul ideilor economice la români”: ”politica de protecție industrială practicată de România în primele decenii ale acestui secol a fost ridicată de Mihail Manoilescu la rangul unei teorii cu valabilitate și ecou internațional.

La aproape șase decenii lucrarea lui fundamentală și-a croit drum în întreaga lume, constituie prima străpungere românească în gândirea economică universală și a intrat definitiv în istoria doctrinelor economice moderne, fiind citată în studii de specialitate, cursuri universitare, tratate și enciclopedii, dar nu a văzut pînă în 1987 lumina tiparului în limba română, ceea ce Manoilescu însuși, și nu numai el, considera ca ”o situație paradoxală”.

Mihail Manoilescu a fost unul dintre cei mai mari gânditori reacționari din România și din Europa interbelică. Paginile sale, care abundă de considerente antisemite și de elogii ale statului totalitar ”rivalizează cu acelea ale celorlalți mari reacționari români interbelici - Nae Ionescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Constantin Noica, Nichifor Crainic, A. C. Cuza - și reprezintă o autentică direcție de continuitate față de gândirea unor Mihai Eminescu sau Ioan Slavici”, potrivit politologului Dan Pavel.