Reacţia partidului condus de Monica Macovei, după ce Curtea Supremă a decis că medicii nu mai pot primi bani de la pacienţi

M10 dorește reforma sistemului medical, se arată în comunicat. “Când sistemul va fi reformat, iar pregătirea și munca medicilor vor fi corect răsplătite, va dispărea de la sine practica plicului, umilitoare pentru medici și pentru pacienți. Până atunci, M10 cere eliminarea corupției la vârf din spitalele românești și regândirea întregii filozofii de finanțare a sănătății”, se arată în comunicatul transmis, în care se mai precizează că până la reforma în sănătate, „plicul este răspunsul nefericit și pragmatic al pieței pentru a îndrepta o situație în care medicii și pacienții sunt condamnați la mizerie”.

Referitor la hotărârea ÎCCJ, în comunicatul transmis se arată că „hotărârea e justă”.

„În raport cu cadrul legal existent, considerăm că este complet imoral să cerem medicilor competența, abnegația și sacrificiul de sine pe care-l presupune profesia lor în schimbul unui salariu de mizerie. Decizia ÎCCJ oferă însă declicul pentru reformarea profundă și nu de formă a sistemului de sănătate. M10 dorește reforma sistemului medical. Când sistemul va fi reformat, iar pregătirea și munca medicilor vor fi corect răsplătite, va dispărea de la sine practica plicului, umilitoare pentru medici și pentru pacienți. Până atunci, M10 cere eliminarea corupției la vârf din spitalele românești și regândirea întregii filozofii de finanțare a sănătății. Fără o reformă reală, sistemul de sănătate public va colapsa. Politicienii și cei bogați se vor trata în străinătate, românii din clasa mijlocie se vor trata cu un efort suplimentar în sistemul privat, în schimb cei cu adevărat nevoiași vor avea mari dificultăți în obținerea serviciilor medicale. Încurajăm cât mai multă inițiativă privată în sănătate, dar ne dorim și existența unui sistem de solidaritate cu cei aflați în nevoie reală”, se arată în comunicatul transmis.

M10 supune dezbaterii publice o primă listă de zece idei în favoarea medicilor și a pacienților, pentru o medicină modernă în România:

1. Propunem liberalizarea profesiei medicale. Cerem scoaterea medicilor și a personalului medical din categoria salariaților bugetari. Medicii nu sunt funcționari, ci practică o profesie liberală.

2. Creșterea salariilor medicilor (actualmente circa 2% din PIB) e pură demagogie dacă nu se rezolvă finanțarea corespunzătoare a sănătății, dotarea spitalelor și a policlinicilor cu echipamente moderne și medicamente, colectarea eficientă a contribuțiilor de sănătate, stabilirea pachetului medical de bază, stârpirea corupției și risipei din sistem, concursuri corecte și transparente de intrare și promovare, compensarea inteligentă a medicamentelor.

Cu toate acestea, salariile medicilor trebuie să crească încă de pe acum, pe cât se poate. România are cele mai mici cheltuieli cu sănătatea din UE (5,6% din PIB, față de 6,9% în Bulgaria, 7,3% în Ungaria și peste 11% în Franța, Germania sau Olanda).

3. Medicina trebuie considerată un serviciu, nu un drept. Serviciile au un preț, iar el trebuie plătit de beneficiar. Cei care plătesc mai mult trebuie să beneficieze de servicii mai bune. Nivelul la care medicina poate fi considerată un drept este subsumat principiului de drept la viață, iar acesta trebuie asigurat unitar și echitabil pentru toți și finanțat prin taxe. Orice alt nivel de serviciu trebuie să devină un serviciu asigurabil și finanțabil privat.

Să notăm că nivelul contribuțiilor de sănătate în România este printre cele mai joase din Europa (cca. 11% din salariul brut, față de 16% în Franța și Olanda și 18% în Germania). Iar 18% din salariul unui german e mult mai mult decât 11% din salariul unui român. Nu putem avea medicină ca în Germania cu finanțare ca în România, și oricine promite așa ceva minte. Acești 11% pot finanța un pachet minimal, nu o medicină la nivelul Germaniei, Olandei și Franței. Diferența între pachetul minimal și nivelul pe care și-l dorește fiecare poate fi acoperită liber și privat, în sistem mutualist.

4. Statul este principalul vinovat pentru deficitele la bugetul asigurărilor de sănătate. Principalii debitori sunt companii ale statului, căpușate de zeci de ani de clasa politică coruptă. Astfel, companii ca CFR Marfă, RADET, Termoelectrica, CNADNR și altele au datorii imense, care grevează întreg sistemul. Privatizarea lor, alături de recuperarea banilor deturnați de politicieni și clientela lor se impune urgent. 

5. Cerem ca unitățile medicale de stat să fie finanțate în relație directă cu actele medicale realizate. Finațarea trebuie să urmeze pacientul, nu furnizorul.

6. Cerem definirea urgentă a unui pachet minimal de servicii acoperit (realist și sustenabil) din asigurările de sănătate obligatorii. Restul serviciilor pot să fie suportate prin asigurări private, sau coplată. În afara pachetului minimal, asigurarea obligatorie ar trebui să acopere și urgența, bolile cronice și programele naționale de sănătate.

Pachetul minimal ar trebui să poată fi oferit și în unități private nu doar de stat. O unitate privată care vrea să ofere pachetul minimal trebuie să aibă mereu disponibilă o capacitate de prestație la nivel minimal, fără coplată. Cu alte cuvinte, dacă unitatea privată vrea să beneficieze de banii din contribuțiile de sănătate, trebuie să poată oferi nivelul de servicii minimal fără coplată în orice moment. Asigurarea obligatorie va trebui să acopere pachetul minimal și solidaritatea socială. 

7. Propunem gândirea unui program național de prevenție. În lipsa unor programe de profilaxie, sistemul se sufocă sub presiunea pacienților ajunși în faze extrem de complicate ale bolii, sau în faze terminale. În consecință, costurile asistenței medicale cresc simțitor și scade statistic eficiența sistemului. 

8. Cerem redefinirea listei medicamentelor compensate în sensul pachetului minimal. Medicamentele compensate consumă circa 1/3 din bugetul asigurărilor de sănătate obligatorii și sunt o mare sursă de corupție în sistem. Ca principiu, ar trebui să se renunțe la finanțarea în pachetul minimal a unor medicamente de ultimă generație și să se finanțeze în schimb medicamente generice, cu excepția bolilor cronice grave (SIDA, cancer, hepatite, Alzheimer etc.). O astfel de politică ar asigura un nivel decent, chiar dacă nu de vârf, al tratamentului și ar aduce economii considerabile, în condițiile în care costurile cu medicamente generice sunt cu 80-90% mai mici decât cele cu medicamente originale. În plus, medicamentele generice sunt produse într-o piață competitivă, ceea ce va reduce masiv fenomenul corupției la prescrierea de medicamente. 

9. Cerem un audit extern independent al sistemului medical de stat din România pentru a identifica onest pierderile cauzate de corupție sau proastă gestiune a sistemului.

10. Pentru a fi corect, sistemul de sănătate trebuie să fie transparent în fața contribuabililor. Conform unui studiu EFOR, majoritatea informațiilor publice prevăzute de lege nu sunt accesibile în timp real sau integral. De exemplu, s-au constat probleme de transparență privind informațiile despre fiecare medicament autorizat; bugetul fiecărui spital și cum este folosit; listele nominale de contracte cu furnizorii, inclusiv cu prețurile din contract; sumele alocate de Minister pentru programele naționale de sănătate, împreună cu bugetul aferent, etc. Lipsa transparenței favorizează corupția. Cerem transparență totală.