Sari la conținut

Regele Mihai I împlineşte astăzi 93 de ani

După moartea regelui Ferdinand, Mihai a devenit rege la vârsta de 5 ani, sub o regenţă. Este detronat prin întoarcerea lui Carol al II-lea, în iunie 1930. Iar după abdicarea tatălui său, la 6 septembrie 1940, revine formal la tron. Conducatorul statului era mareşalul Ion Antonescu.

Liderii partidelor democratice şi regele Mihai considerau însă iraţională decizia mareşalului Antonescu de a continua războiul alături de Hitler. După dezastrul de la Stalingrad din 1942-1943, ei încep negocieri secrete cu Aliaţii pentru reorientarea României:

Riscurile erau enorme. Toată ţara şi cu mine, nu eram deloc de acord cu această alianţă care ne-a dus până la Stalingrad”, declara Regele Mihai, despre deciziile de la 23 august şi abdicare, într-un interviu acordat BBC în 1987.

La 23 august 1944, regele Mihai îi cere mareşalului să părăsească alianţa cu Germania, iar în urma refuzului, Ion Antonescu este arestat.

Pentru scurtarea razboiului, Washingtonul i-a conferit regelui Mihai Legiunea de Merit a Armatei Americane, iar Stalin i-a recunoscut meritele antinaziste prin ordinul Victoria, cel mai înalt ordin al URSS.

Dar începând din august 1945, regele Mihai nu mai semnează decretele guvernului pro-sovietic Petru Groza, iar la 8 noiembrie 1945, de onomastica Regelui, are loc cel mai mare protest anticomunist de după război. Liderii occidentali îi sfătuiesc însă pe Rege să se înţeleagă cu ruşii.

Execuţia mareşalului Antonescu, prin decizia unui Tribunal ilegal, falsificarea grosolană a alegerilor din 1946 şi procesele politice împotriva marilor lideri politici precum Iuliu Mani sau Dinu Brătianu pregătesc terenul pentru îndepărtarea Regelui. La 30 decembrie 1947, la Palatul Elisabeta, înconjurat de soldaţii din divizia sovietizată Tudor Vladimirescu, Petru Groza şi Gheorghe Gheorghiu Dej îi pun regelui în faţă actul de abdicare.

„Am încercat să tergiversez, să explic că pentru un astfel de act trebuie întrebat poporul român pentru că aşa se face din punct de vedere constituţional. La care au răspuns că: "Asta nu se poate. Trebuie imediat făcut şi dacă într-un timp de jumătate de oră nu ies eu de acolo va fi o baie de sânge, începând din Bucureşti cu studenţimea şi tineretul, până în restul ţării". Văzând situaţia în care eram şi aceste ameninţări, nu mi-a mai rămas nimic altceva de făcut decât să semnez”, spunea Regele Mihai, în interviul din 1987.

Regele Mihai s-a căsătorit în exil cu Ana de Bourbon Parma, înrudită cu familia regală a Danemarcei, cu cea a Portugaliei şi cu Bourbonii spanioli. Au împreună cinci fiice - Margareta, Elena, Irina, Sofia şi Maria.

Regele a fost mai întâi fermier, apoi aviator, mai întâi în Anglia, apoi în Elveţia.

Totusi, spaimele liderilor politici educaţi la Moscova şi lipsa de informare a publicului au făcut ca abia la peste 20 de ani de la prăbuşirea comunismului, Regele Mihai să poată ţine un discurs în Parlament: „Coroana regală nu este un simbol al trecutului, ci o reprezentare unică a independenţei, suveranităţii şi unităţii noastre. Coroana a consolidat România prin loialitate, curaj, respect, seriozitate şi modestie”.

În urma reconcilierii din anii 2000, regele Mihai a primit în folosinţă Palatul Elisabeta din Bucureşti , în calitatea sa de fost şef al statului, i-a fost retrocedat domeniul de la Săvârşin pe care l-a cumpărat în 1943 şi castelul Peleş, moştenit de la regele Ferdinand, care rămâne deschis publicului.