Sari la conținut

RETROSPECTIVĂ 2015 | Pact pentru apărare în 2015

A fost momentul care a dat lumină verde modernizării Armatei Române. Alături de şeful statului, toţi liderii partidelor parlamentare s-au angajat să susţină creşterea bugetului Apărării la 2% din PIB, până-n 2017. Prima investiţie majoră: cumpărarea avioanelor de luptă F16 şi antrenamentul piloţilor români în Portugalia.

6 din cele 12 aparate de luptă F16 au fost deja modernizate. Tehnicienii români au asistat la toate transformările aduse avionului de luptă.

Structura și sistemele de la bord ale aeronavei au fost în mod continuu upgradate.

Avionul de luptă cumpărat de România poate atinge 2,5 Mach, adică de două ori şi jumătate viteza sunetului. Rachetele lansate de pe F16 pot lovi simultan opt avioane inamice aflate la peste 200 de kilometri distanţă.

Pilot român: „Am ajuns deja la momentul în care tratăm și folosim F16 ca pe o armă.”

628 de milioane de euro plăteşte Guvernul României pentru noile avioane de luptă. Banii includ armamentul, antrenamentul piloţilor, dar şi cumpărarea unor radare şi sisteme de ghidare de la sol. Investiţia nu e suficientă. Ar mai fi nevoie de încă trei asemenea escadrile de F16 pentru a avea grijă singuri de securitatea aeriană a ţării.

În paralel, Ministerul Apărării a dat undă verde modernizării bazelor aeriene de la Câmpia Turzii, Feteşti şi Bacău.

Mircea Dusa. fost ministru al Apărării: „Refacerea pistei de la Fetești înseamnă refacerea completă a pistei, a bretelelor de acces.”

32 de milioane de euro costă investiţiile în amenajarea pistelor pentru noile aparate de luptă. 11 milioane sunt alocate de statul român, restul de NATO. Tot Organizaţia Atlanticului de Nord va cumpăra şi o dronă repartizată flancului estic. Avionul fără pilot Global Hawk a fost lansat anul acesta în Statele Unite.

În cazul României, cel mai probabil acest avion va fi folosit în locurile unde acum activează avioanele AWACS de supraveghere. Este un avion care zboară la 18 kilometri înălțime și este util țărilor din sud-estul Europei în contextul crizei din Ucraina.

200 de milioane de euro costă un astfel de avion de supraveghere. România va aloca aproximativ 30 de milioane de euro, alături de alte 13 ţări membre NATO pentru a putea folosi aparatul de zbor.

De investiţii serioase în armament au beneficiat şi Forţele Terestre. 5 vehicule de transport blindate uşor, de tip PANHARD, au fost cumpărate. Transportoare PIRANHA au ajuns şi ele în dotarea militarilor noştri. Numărul lor este însă în continuare mult prea mic faţă de necesarul soldaţilor români.

Forţele Navale au poate cea mai mare nevoie de investiţii în bani.

Pe fregate vor fi montate sisteme de comandă, care în cazul unei lupte reale vor ghida echipamentul de luptă cu mai multă precizie.

Investiţiile, spun specialiştii în armament, ar putea ajunge la aproximativ 100 de milioane de euro. Banii nu au fost încă alocaţi, iar dotarea navelor de luptă ar putea să înceapă în 2016. În acest moment, navele de război ale României folosesc aparatură de lovire a ţintelor inamice care nu ar face faţă unui conflict, spun specialiştii.

Specialist armament: „Sistemul TERMIT folosit pe Mărăsești este un sistem vechi înlocuit de marina rusă în urmă cu 20 de ani.”

În cele 365 de zile ale lui 2015 soldaţii noştri au participat la 374 de exerciţii militare.