Sari la conținut

România e generoasă cu refugiații. Pe hârtie!

Mihai Sebe, expert al Institutului European din România: „Între 1991 şi 2013 conform datelor oficiale în România au fost 25.000 de cereri de azil. Cifra care ne interesează este 6351, adică numărul total de refugiaţi care ar urma să fie relocaţi în România în următorii doi ani, care comparativ cu ultimii 25 de ani este un procent foarte mare, de natură să dea peste cap sistemul intern”.

O spune un expert european, care atrage atenţia că România nu e deloc pregătită pentru primirea unui val de refugiaţi. Totuşi, pe hârtie, statul român e darnic.

Claudia Iacob, preşedintele unui ONG: „Copiii imigranţilor au dreptul la alocaţie, dar acest lucru se face doar dacă au o copie după certificatul de naştere. Ori ştim bine că unii dintre aceşti copii nu au certificat de naştere. Imigranţii au dreptul la o locuinţă, dar acest lucru se face doar dacă au buletin. Ori ei nu au buletin, au doar un permis de şedere”.

Deşi în următorii doi ani la noi ar trebui să ajungă aproape 6.400 de refugiaţi, autorităţile nu par să se grăbească să găsească soluţii.

Eleodor Pârvu, adjunctul Inspectoratul General de Imigrări: „Inspectoratul General pentru Imigrări a solicitat un număr de 190 de persoane de a fi transferate din Italia şi 125 din Grecia. Din păcate, transferul acestor persoane în România depinde în totalitate de autorităţile din Italia şi Grecia”.

Nu e clar cine vor fi refugiaţii care vor fi aduşi la noi şi când ar trebui să ajungă primii imigranţi. În centrele de cazare din ţară sunt libere doar 900 de locuri. Mai e nevoie aşadar de încă 5.500 de locuri. Hotelurile ar fi o idee, spun autorităţile!

Eleodor Pârvu, adjunctul Inspectoratul General de Imigrări: „Vom avea posibilitatea să acordăm sume de bani pentru închirierea de locuinţe private sau de contractare de servicii”.

Pe lângă cotele impuse de Uniunea Europeană, autorităţile spun că o problemă ar putea să fie şi imigranţii prinşi că intră ilegal în România. Pentru a nu fi repatriaţi, mulţi cer azil. Şi astfel se aglomerează instanţele!

Mariana Feldioreanu, preşedinta Judecătoriei Sectorului 4: „Îţi trebuie judecători specializaţi pentru că materia azilului este o materie mult diferită. În momentul de faţă lucrăm cu 4 judecători specializaţi”.

Un semnal de alarmă vine chiar de la comunităţile de străini. Reprezentanţii acestora susţin că banii primiţi de la stat - 16 lei pe zi, deci până în 500 de lei pe lună - sunt prea puţini pentru ca un imigrant să poată supravieţui.

Dirar Kutaini, preşedintele Centrului Cultural European Româno-Panarab: „În jur de 330-350 de euro este o sumă minimă cu care poate să trăiască o persoană”.

Suma acordată acum este totuşi mult mai mare decât cea pe care solicitanţii de azil o primeau până la sfârşitul anului trecut - doar 3 lei pe zi.