Sari la conținut

România vrea să înregistreze kurtos kalacs la UE cu denumirea de Indicație Geografică Protejată

 

Produsul kurtos kalacs este un produs românesc atestat din 1784 ca fiind realizat de o doamnă de naționalitate română, dar cu cetățenie maghiară din Transilvania. Acesta este produs în toată regiunea, în Cehia, Ungaria și chiar în Slovacia și, având în vedere că atestarea este pe Transilvania, nu am niciun dubiu că acest produs va trebui recunoscut, sigur, pentru România, a spus ministrul.

El a anunțat anterior, în cadrul aceleiași conferințe, că telemeaua de Ibănești a primit, luni, recunoașterea europeană și denumirea de Indicație Geografică Protejată, odată cu publicarea acestui statut în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Acesta este al treilea produs recunoscut pentru România, după magiunul de Topoloveni și salamul de Sibiu.

„Am luptat foarte mult pentru telemeaua de Ibănești pentru că, la un moment dat, când eram la Bruxelles, Grecia a contestat, pentru că ei au un produs numit "telemes", dar le-am spus că este vorba de cu totul altceva, noi protejăm produsul "telemea de Ibănești", nu "telemes" sau "telemea". Telemeaua este un nume comun și nu la acesta ne-am referit noi. Am căzut de acord pe un text în final”, a arătat ministrul.

Irimescu a adăugat că Ministerul Agriculturii a mai identificat alte cinci-șase produse care au potențial de a primi această recunoaștere europeană.

„Este în discuții la Comisia Europeană novacul afumat. Au fost ceva discuții cu definirea lui, însă lucrurile sper că s-au clarificat. Și am mai identificat alte cinci-șase produse care au potențial. Ne dorim să protejăm cât mai multe produse la nivel european, pentru că ele consfințesc că aceste produse au o calitate înaltă și trebuie să încurajăm acel orgoliu al produselor românești, pentru că, din păcate, deși avem produse de foarte bună calitate, de multe ori nu le găsim pe piață și este de datoria Ministerului Agriculturii să facă toate eforturile pentru aceste produse de calitate deosebită”, a subliniat oficialul ministerial.

El a explicat că pe respectivele produse va fi lipită o etichetă care certifică faptul că acest produs are o valoare adăugată deosebită. Produsul nu va putea fi copiat de un alt producător decât în arealul delimitat și cu acceptul asociației care a solicitat recunoașterea sa.

Pe data de 10 martie, salamul de Sibiu a dobândit oficial denumirea de Indicație Geografică Protejată, la 20 de zile de la publicarea anunțului de înregistrare în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

România a reușit să înregistreze la nivel european „Salamul de Sibiu” ca produs de Indicație Geografică Protejată (IGP), acesta fiind cel de-al doilea produs după Magiunul de Prune Topoloveni în anul 2011, a declarat, pe 19 februarie, ministrul Agriculturii, Achim Irimescu.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivel mondial sunt garantate 1.427 de produse tradiționale, din care UE deține 1.404. Cele mai multe produse protejate le deține Italia (296), Franța (243), Spania (205), Portugalia (139), Grecia (106) și Germania (96).