Sari la conținut

Scutul antirachetă de la Deveselu este funcțional. Ambasadorul SUA: „Vom trece la faza de testare”

Actualizare 13:01 Declaraţia comună România-SUA privind dobândirea capabilității tehnice a Facilității de apărare antirachetă Aegis Ashore de la Baza Militară Deveselu, România

„România şi Statele Unite ale Americii promovează dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi consolidarea securităţii în zona euro-atlantică. În contextul Parteneriatului Strategic, România şi Statele Unite anunţă astăzi, 18 decembrie 2015, că principalele componente militare ale facilităţii de apărare antirachetă Aegis Ashore din România, element-cheie al Etapei a II-a a Abordării Europene Adaptive în Etape (EPAA), au fost finalizate şi transferate comandantului operaţional în vederea integrării viitoare în arhitectura sistemului de apărare antirachetă a NATO.

Dobândirea acestei capabilități reprezintă o creştere semnificativă a capacităţii de apărare antirachetă şi a ariei de acoperire defensivă pentru zona sudică și centrală a teritoriului european al NATO în raport cu ameninţările cu rachete balistice cu rază scurtă şi medie de acţiune venite din afara spațiului euro-atlantic. Reușita de astăzi demonstrează strânsa cooperare dintre România şi Statele Unite şi angajamentul comun al celor două ţări faţă de stabilitatea şi securitatea regională. Acest anunţ evidenţiază amploarea şi profunzimea Parteneriatului nostru Strategic în acest an, când aniversăm 135 de ani de la stabilirea relaţiilor bilaterale.

Etapa a II-a a EPAA sporeşte capacităţile existente ale SUA şi NATO prin modernizarea sistemului de apărare antirachetă Aegis, folosirea unei variante mai avansate a interceptorului Standard Missile-3 şi adăugarea unei facilități de apărare antirachetă terestre SM-3 (denumită și sistemul terestru Aegis) la Deveselu. Aceste îmbunătăţiri completează eforturile finalizate deja pentru dezvoltarea capabilității NATO de apărare antirachetă, inclusiv prin amplasarea unui radar AN/TPY-2 în Turcia, a unui sistem NATO de comandă şi control la Baza Aeriană Ramstein, din Germania, şi dislocarea de nave înzestrate cu capacităţi de apărare antirachetă multi-misiune Aegis, cu baza la Rota, în Spania.

Anunţul de astăzi vine după efectuarea unor  ample activităţi de construcţie, instalare de echipamente şi testare, desfăşurate la Deveselu. EPAA contribuie substanţial la securitatea colectivă a NATO, ca parte integrantă a capabilității Aliate de apărare antirachetă.

România şi Statele Unite cooperează cu succes într-o gamă largă de proiecte în domeniul securității, inclusiv în cadrul operaţiunii Atlantic Resolve şi al altor exerciţii şi operaţiuni la nivel global. În acest context, România găzduieşte periodic reprezentanţi ai Comandamentului SUA din Europa şi ai comandamentelor categoriilor de forţe subordonate pentru efectuarea de antrenamente comune cu forţele militare din Europa Centrală şi din regiunea Mării Negre”. 

Actualizare 11:30. Declarații la Ministerul de Externe, făcute de ministrul de resort Lazăr Comănescu, ministrul Apărării Mihnea Motoc și ambasadorul SUA în România Hans Klemm.

„Proliferarea rachetelor balistice și interesul în creștere a unor actori statali dar și nestatali de a dobândi astfel de tehnologii sofisticate sunt generatoare de riscuri la adresa securității și stabilității internaționale. Participarea României derivă din conștientizarea necesității de a contribui la consolidarea apărării colective în cadrul NATO”, a declarat Lazăr Comănescu, ministrul de Externe al României, adăugând că sistemul antirachetă va întări securitatea țării.

Acesta a precizat că sistemul este unul defensiv și nu este împotriva Federației Ruse, așa cum oficialii de la Moscova au spus de mai multe ori. „Utilizarea sa se va face în scop de legitimă apărare”, a punctat Lazăr Comănescu.

La rândul său, Mihnea Motoc, ministrul Apărării, a declarat că „pentru România s-a dovedit a fi esențial ca întărirea acestei componente multilaterale să fie complementată prin intensificarea cooperării cu SUA”.

În context NATO, găzduirea unor elemente de apărare antirachetă confirmă profilul activ al României”, a punctat Mihnea Motoc.

„Azi, baza 99 Deveselu a ajuns la capacitatea integrală și e una din cele mai moderne unități militare din administrarea MapN. În mai anul viitor, sistemul urmează să fie acreditat și să devină complet operațional”, a precizat ministrul de resort.

Hans Klemm, ambasadorul SUA la București, a declarat că acest moment reprezintă „o confirmare a relației extraordinare dintre SUA și România”, mulțumindu-i pe această cale fostului ministru de Externe Bogdan Aurescu și fost negociator-şef pentru România al Acordului cu Statele Unite privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice al SUA în România.

„Sunt încântat să spun că ceremonia reprezintă încheierea lucrărilor de la Deveselu, asta înseamnă că baza de acolo e complet funcțională. Ne-am încadrat în buget și pentru asta mulțumim și Guvernului României. Vom trece la faza de testare și pregătire pentru a iniția partea operațională, pentru a putea face parte din sistemul NATO”, a adăugat Hans Klemm.

Ambasadorul american a amintit că scutul „este conceput împotriva amenințărilor din afara Europei. Scutul nu este îndreptat împotriva Rusiei, nici măcar nu are capabilitatea de a amenința Rusia.”

„Este o piatră de temelie pentru Alianța Nord-Atlantică, lucrăm împreună extraordinar, nimic nu poate fi de neîndeplinit”, a punctat ambasadorul Statelor Unite.

Diplomatul american a trecut în revistă etapele principale ale instalării scutului antirachetă la Deveselu:

„În februarie 2010, România a acceptat oferta administraţiei americane de a găzdui Etapa a II-a a EPAA, iar în septembrie 2011, SUA şi România au semnat Acordul privind apărarea antirachetă, ratificat de Parlamentul României în decembrie 2011.

Nu pot să nu menţionez activitatea susţinută şi dedicarea negociatorului principal al României în acest proces, fostul ministru al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu. Domnule ambasador Aurescu, vă mulţumesc pentru toate eforturile depuse la acest proiect.

În octombrie 2013, cu doi ani în urmă, subsecretarul pentru politici al Departamentului Apărării, Jim Miller, şi preşedintele României, Traian Băsescu au marcat începerea lucrărilor la amplasamentul de la Deveselu.

Din acel moment, reprezentanţii României şi ai SUA au făcut eforturi neobosite pentru a asigura încheierea la timp a construcţiei militare a amplasamentului. Mă bucur să pot spune astăzi că toate activităţile principale de construcţie militară de la bază, tot ceea ce este necesar pentru funcţionarea sistemului a fost finalizat şi funcţionează şi că proiectul a fost realizat cu costuri mai mici decât s-a prevăzut, datorită excelentei colaborări cu Guvernul României.

Intrăm acum în următoarea etapă, a testării şi evaluării operaţionale, în vederea pregătirii pentru declaraţia Capacităţii Iniţiale de Operare a acestuia, precum şi a procesului de integrare NATO.

Înainte de a încheia, doresc să clarific scopul exact al acestui sistem şi, nu mai puţin important, ce nu este menit acest sistem să facă.

În primul rând, acest sistem este proiectat doar să contracareze ameninţări venite din afara Europei. Aşa cum a spus domnul ambasador Comănescu, NU este, repet NU este îndreptat împotriva Rusiei şi nu are capacitatea de a reprezenta o ameninţare pentru Rusia. Am explicat acest lucru Rusiei cu numeroase ocazii.

Totodată, ne-am oferit să colaborăm cu Rusia pentru a-i atenua îngrijorarea şi, în cazul în care doreşte acest lucru, pentru a-i proteja pe toţi cetăţenii noştri de rachete balistice din afara spaţiului euroatlantic”.


Baza americană de la Deveselu este doar o mică parte din proiectul de apărare antirachetă. Scutul are rolul de a apăra America şi aliaţii săi de rachete balistice lansate de inamici. Ca să poată funcţiona, are nevoie de radare şi de rachete performante care să le poată urmări şi distruge pe cele ale inamicului.

Proiectul a presupus construirea a două baze terestre, una în România şi alta în Polonia. Lor li se vor alătura nave de luptă poziţionate în Marea Mediterană. În momentul în care radarele de ultimă generaţie aflate în Turcia şi Marea Britanie vor identifica o rachetă trasă de inamic, atunci proiectilele defensive ale scutului vor fi lansate pentru a distruge ţinta.

La Deveselu vor ajunge 44 de rachete, numite de specialişti - interceptori. Agenţia Americană de Apărare Antirachetă a anunţat că a alocat 550 de milioane de dolari pentru realizarea lor.

Aceşti interceptori vor avea o autonomie de 500 de kilometri, pot să ajungă la o altitudine de 160 de kilometri şi ating viteza de 9.600 de kilometri pe oră.

Baza de la Deveselu a fost inițial construită în 1952, cu bani veniţi de la Uniunea Sovietică. Acolo s-au înregistrat şi câteva premiere: aterizări ale avioanelor MiG 15 şi primul zbor supersonic, cu un MiG 19.

De altfel, scutul este şi subiectul unei dispute aprinse între Statele Unite şi Rusia. Vestul şi Alianţa Nord-Atlantică privesc proiectul cu entuziasm. Ca pe o măsură eficientă de protecţie în cazul în care potenţialul inamic porneşte un război cu rachete balistic. Rusia consideră că scutul de la Deveselu îi ameninţă securitatea şi a lansat numeroase avertismente.