Sari la conținut

SINTEZĂ. 18 martie 2014, o zi care schimbă istoria

FOTO: AFP/MEDIAFAX

Imediat după semnarea documentului au apărut şi primele victime în Crimeea: un soldat ucrainean şi un membru al miliţiilor pro-ruse au fost ucişi într-un schimb de focuri. Trupele ruse au luat cu asalt o unitate militară din Simferopol, în timp ce Kievul a trimis trupe la graniţa cu Crimeea. Mai multe blindate au ajuns în zonă, iar soldaţii au săpat tranşee în apropierea poziţiilor ruse. Acesta este contextul în care premierul ucrainean a declarat că în acest moment conflictul cu Rusia a intrat „într-o fază militară”, iar soldaţii Kievului au undă verde să-şi folosească armele.

Vladimir Putin şi-a făcut o intrare triumfală în sala unde a făcut anunţul alipirii Crimeei. Oficialii s-au ridicat în picioare la sosirea lui, iar anunţul care a urmat a declanşat un ropot de aplauze.

„Înaintez Parlamentului şi îi cer să ia în considerare legea constituţională care prevede acceptarea în Rusia a două noi teritorii ale Federaţiei - Republica Crimeea şi oraşul Sevastopol”, a declarat Putin.

„Crimeea a fost întotdeauna şi rămâne parte integrantă a Rusiei”, a spus președintele rus.

Liderul de la Kremlin a condamnat decizia liderului sovietic Nikita Hruşciov din urmă cu 60 de ani, când Crimeea a fost transferată Ucrainei. „Crimeea a sfârşit într-un cu totul alt stat. Rusia a realizat că nu a fost doar un jaf, ci un jaf la drumul mare”, a acuzat liderul de la Kremlin.

Dincolo de disputa privind statutul Crimeei, Vladimir Putin a dat asigurări că Rusia nu încearcă să anexeze şi alte teritorii ale Ucrainei.

Nu-i credeţi pe cei care vă spun că Rusia vrea să să ia şi alte teritorii în afară de Crimeea. Nu avem nevoie de asta. Crimeea a fost întotdeauna şi a ruşilor şi a ucrainenilor, dar şi a tătarilor din Crimeea”, a declarat președintele rus.

Vorbele acestea au fost interpretate ca un semn bun de piețe: care va să zică, Putin și-a făcut pofta. Bursele au început să crească, la Moscova chiar mai abitir, pentru ca s-au gândit câțiva jucători că e timpul să cumpere, pentru că acțiunile sunt jos și pot face bani. În principiu, este văzut ca un final de conflict. Chiar și cursul valutar de la noi a avut o îmbunătațire. A coborît la 4,5 lei.

FOTO: AFP/MEDIAFAX

Supranumit „ţarul” de către presa occidentală, Vladimir Putin a mers apoi în Piaţa Roşie, unde a fost întâmpinat cu aplauze de mii de ruşi. A avut pentru ei un mesaj scurt, primit cu urale: „După o călătorie lungă şi obositoare, Crimea şi Sevastopol se întorc acasă”

Slavă Rusiei!”, a exclamat înflăcărat președintele, iar cuvintele sale și-au găsit ecou înmiit în rândul participanților la mitingul de sărbătorire din Piața Roșie.

Reacții. Occidentul pare luat prin surprindere

Ucraina a reacţionat imediat la anunţul anexării Crimeei. Noua putere de la Kiev a anunţat că nu va recunoaşte niciodată independenţa regiunii autonome, în timp ce reacţii au venit şi din partea cancelariilor occidentale. Statele Unite, Marea Britanie şi Germania au condamnat gestul Rusiei, care a fost eliminată de la întâlnirile G8, grupul celor mai industrializate ţări ale lumii. Aceasta în timp ce preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi-a anulat întâlnirea pe care ar fi trebuit s-o aibă miercuri, la Moscova, cu Vladimir Putin.

Pentru oficialii ucraineni, semnarea tratatului de anexare a Crimeei este o crimă. A spus-o chiar preşedintele interimar al ţării, care a comparat decizia Moscovei cu hotărârile luate de Adolf Hitler.

FOTO: AFP/MEDIAFAX

„Preşedintele rus, Vladimir Putin, căruia îi place să vorbească despre fascism, repetă acţiunile fasciştilor şi anexează teritoriul unui stat independent, recunoscut de întreaga lume”, a declarat Oleksandr Turcinov.

Reacţii au venit imediat şi din partea marilor cancelarii occidentale. Statele Unite, Germania şi Marea Britanie au spus în termeni clari că gestul Rusiei este de neacceptat. De altfel, Statele Unite au ameninţat Rusia cu noi sancţiuni, iar Franţa a anunţat eliminarea Moscovei de la întâlnirile G8, grupul celor mai industrializate ţări ale lumii.

Joe Biden, vicepreşedintele Statelor Unite: „Prin paşii făcuţi pentru a anexa Crimeea, Rusia a oferit o varietate de argumente pentru a justifica ceea ce nu este nimic altceva decât o confiscare de teritoriu”.

William Hague, ministrul de Externe al Marii Britanii: „Vorbim de o incursiune într-un stat suveran, de confiscarea unei părţi a teritoriului său, ignorând legea”.

Laurent Fabius, ministrul francez de Externe: „În ceea ce priveşte G8, am luat hotărârea de a suspenda participarea Rusiei, adică s-a luat în considerare ca toate celelalte ţări, cele mai mari şapte ţări din lume, să se întrunească fără Rusia”.

Franța și-ar putea suspenda, de asemenea, livrarea de nave Mitral către Rusia.

Situaţia din Ucraina va fi discutată săptămâna viitoare în Olanda, unde liderii celor mai industrializate şapte state ale lumii vor participa la Summitul pentru Securitate Nucleară.

Transnistria și Găgăuzia vor după Crimeea

Separatiştii din Transnistria, dar şi găgăuzii, profită din plin de situaţia din Crimeea. Preşedintele Parlamentului de la Tiraspol cere Moscovei să adopte o lege prin care regiunea separatistă să fie alipită Rusiei. La rândul său, liderul Găgăuziei, regiune autonomă a Republicii Moldova, a anunţat că săptămâna viitoare va merge la Moscova cu o solicitare similară. În acest context, președintele Traian Băsescu se va întâlni miercuri, la Iași, cu omologul sau moldovean Nicolae Timofti.

Anunţul Tiraspolului a fost primit cu îngrijorare la Chişinău. Autorităţile din Republica Moldova se află deja în gardă, în eventualitatea unui scenariu de tipul celui din Crimeea.

Iurie Leancă, premierul Republicii Moldova, a fost intervievat de BBC. „Evenimentele din regiune ne dau motive de îngrijorare şi o anumită incertitudine aşa că vrem să menţinem un dialog foarte activ cu liderii din Transnistria”, a declarat el.

La rândul său, Nicolae Timofti, preşedintele Republicii Moldova, a spus că astfel de acţiuni sunt contraproductive. „Ele nu fac bine Republicii Moldova, dar nici Federaţiei Ruse. Nu contribuie la păstrarea acelei imagini internaţionale de care se bucura până acum Rusia”.

De cealaltă parte, prim-vicepremierul rus Dmitri Rogozin avertizează că Transnistria nu a fost lăsată deoparte: „De fapt, Chişinăul nu se gândeşte la Transnistria şi arată prin toate acţiunile întreprinse că Transnistria nu este un teritoriu care îi aparţine. Bazându-ne pe această realitate, vom trage propriile concluzii”, a ţinut să precizeze Dmitri Rogozin, care a anunţat o întâlnire pe această temă, peste două zile.

Reacții la București

De la Bucureşti, preşedintele Traian Băsescu susţine că preşedintele rus, Vladimir Putin are un plan: refacerea Uniunii Sovietice. „Ucraina şi Republica Moldova sunt o prioritate pentru Vladimir Putin, care vrea să reconstruiască Uniunea Sovietică”,. a declarat Traian Băsescu într-un interviu acordat Associated Press.

 Aflat în vizită în Grecia, premierul Victor Ponta spune că Uniunea Europeană şi NATO trebuie să aibă reacţii ferme, faţă de anexarea Crimeei de către Rusia. Altfel, Kremlinul îşi va continua politica şi în privinţa altor teritorii disputate cu vecinii săi.

 „Nesancţionarea unei astfel de situaţii duce practic la extinderea în alte zone şi mă refer aici la Transnistria, la zona de nord a Georgiei”, a spus Victor Ponta.

Politicienii români consideră anexarea Crimeei la Federaţia Rusă greşită şi contrară legii internaţionale. Crin Antonescu spune că politicienii români ar trebui să se întâlnească şi să discute situaţia din estul Ucrainei, pentru a avea o poziţie clară de acum înainte.

De aceeaşi părere sunt şi alţi politicieni români. Aceştia consideră insuficiente măsurile luate până acum de Uniunea Europeană. „Sancțiunile luate de Uniunea Europeană sunt simbolice. Singura sancțiune palpabilă e excluderea Rusiei din G8”, a declarat Gyorgy Frunda, membru UDMR, consilier onorific al premierului și fost raportor pe Rusia al Consiliului Europei.

Traian Ungureanu, europarlamentar PDL, consideră că, dimpotrivă, sancțiunile economice pot da roade. „Putin încearcă să tragă tot platoul estic al Europei cu un secol în urmă. Uitați-vă la Iran, o țară strangulată economic de sancțiunile impuse de Occident, suferă atroce. Același lucru se poate face în cazul Rusiei”, a spus Ungureanu în emisiunea „Jurnal de Seară” de la Digi24.

De cealaltă parte, fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, consideră că acțiunile președintelui rus, Vladimir Putin, ar putea însemna începutul declinului său.

„Noi așteptam ca acest lucru să-l facă Gorbaciov şi uite că după 20 şi ceva de ani i-a revenit lui Putin acest moment important istoric. Eu îl văd nu numai ca un moment de glorie pentru Putin, ar putea fi şi un salt înainte de o cădere bruscă”, a declarat Mircea Druc la Digi24.