Sari la conținut

SRI: Accesul la date cu caracter privat, posibil doar în baza unei autorizaţii de la judecător

FOTO: MediafaxFoto

Referitor la unele critici aduse la adresa legii securităţii cibernetice, SRI îşi reafirmă preocuparea constantă pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului şi acţionează permanent pentru protejarea acestora, potrivit unui comunicat.

SRI reiterează faptul că legea, aşa cum a fost adoptată de Parlamentul României, "nu permite instituţiilor statului accesul la date care ţin de viaţa privată a persoanelor, fără autorizarea prealabilă a unui judecător", se arată într-un comunicat SRI, remis Mediafax.

Prin urmare, Serviciul Român de Informaţii consideră că "temerile, speculaţiile şi acuzaţiile manifestate în spaţiul public sunt lipsite de orice fundament real".

În comunicat se arată că, potrivit art.17 al legii, "doar deţinătorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice deţinătoare de echipamente IT&C - computere, tablete, smartphone etc.) au responsabilitatea de a pune la dispoziţia autorităţilor competente (la solicitare motivată) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activităţile desfăşurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la ameninţarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitării".

"Ulterior, dacă din evaluarea datelor tehnice obţinute preliminar, care restrâng câmpul de investigaţie, rezultă necesitatea extinderii cercetării asupra unor echipamente implicate în agresiunea cibernetică şi care pot fi asociate în mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai în baza unei autorizări eliberate de judecător (conform prezentării grafice alăturate, care prezintă schematic modul de parcurgere a etapelor investigative)", mai explică SRI.

"Subliniem în mod responsabil că accesul autorităţilor competente la un anume echipament IT (computer, tabletă, smartphone etc.), respectiv la datele cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale, se poate realiza exclusiv în baza unei autorizaţii eliberate de judecător", susţine Serviciul Român de Informaţii.

Totodată, referitor la criticile legate de absenţa din corpul legii a unor garanţii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, SRI menţionează faptul că procedura autorizării accesului autorităţilor competente la date de conţinut sau cu caracter personal este deja reglementată, atât în Codul de Procedură Penală, cât şi în Legea securităţii naţionale, recent modificate în acord cu cele mai înalte standarde în materie de protecţia drepturilor omului, iar preluarea lor repetată în conţinutul mai multor legi este în contradicţie cu norme imperative de tehnică legislativă.

SRI precizează că, în concordanţă cu angajamentele asumate de România la nivel NATO şi UE, consideră că asigurarea securităţii cibernetice trebuie să constituie "o preocupare majoră" a tuturor actorilor implicaţi, atât la nivel instituţional, unde se concentrează responsabilitatea elaborării şi aplicării unor politici coerente de securitate în domeniu, cât şi la nivelul entităţilor private interesate de protejarea propriei securităţi.

SRI subliniază că, până în prezent, în condiţiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, a realizat achiziţii semnificative de resurse umane şi materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, în acord cu ritmul evoluţiei tehnologice şi al noilor ameninţări asociate acesteia, consolidând permanent capabilităţi informative şi operaţionale care să permită îndeplinirea cu eficienţă a misiunii sale la standarde internaţionale de referinţă.

De asemenea, SRI îşi reafirmă "ataşamentul pentru valorile democraţiei şi pentru respectarea şi ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, în acord cu prevederile constituţionale".

Serviciul Român de Informaţii îşi exprimă speranţa că, "beneficiind de instrumente legislative adecvate, alături de ceilalţi parteneri interni (instituţii ale statului, operatori privaţi, societatea civilă) şi internaţionali, va putea asigura securitatea spaţiului cibernetic, ca parte componentă a securităţii naţionale a României şi a aliaţilor săi".

Guvernul a adoptat, în aprilie, proiectul de lege privind securitatea cibernetică, documentul fiind criticat de reprezentanţi ai societăţii civile dar şi de unii politicieni.

Pe 19 decembrie 2014, Senatul a adoptat acest proiect de lege, care prevede constituirea Sistemului Naţional de Securitate Cibernetică, coordonarea unitară a activităţilor acestui Sistem fiind făcută de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS şi CSAT.

Senatul este Cameră decizională, după ce legea a trecut tacit de Camera Deputaţilor, pe 17 septembrie.

Comisia de apărare a Senatului a precizat, pe 20 decembrie 2014, că proiectul de lege privind securitatea cibernetică a României nu se adresează persoanelor fizice, utilizatoare de internet, prevederile aplicându-se "persoanelor juridice de drept public sau privat".