Sari la conținut

Staţiunea de cercetare legumicolă din România care funcţionează fără niciun ban de la stat

Soţii Dămăroiu din Galaţi fac agricultură de opt ani şi sunt clienţi fideli ai staţiunii de cercetare din Buzău. "Sunt foarte mulţumită de răsadurile pe care le cumpăr de acolo. Sunt foarte gustoase, păstrează încă gustul românesc", spune Maria Dămăroiu. "Nu am avut reproşuri până acum. Chiar încântaţi", spune şi soţul ei, Costică Dămăroiu.

Cercetătorii de la Buzău spun că printre cele mai bine vândute răsaduri sunt cele pentru roşiile Siriana, ceapa şi varza de Buzău, vinetele Drăgaica şi ardeiul lung Cosmin. În serele staţiunii se găsesc şi legume noi, precum castravetele pentru diabetici. Cercetătorii au rămas suprinşi de numărul mare de cereri din acest an.

"Nu am putut onora toate comenzile. Suntem o mână de oameni, suntem foarte puţini, şi nu ne-am aşteptat la această întoarcere spre legumele româneşti", afirmă Costel Vânătoru, cercetător la Staţiunea de Cercetare Legumicolă din Buzău.

„Nu avem marfă suficientă să mulţumim toţi clienţii. La noi, mai mult s-a mers pe răsaduri. Noi abia am apărut cu castraveţii. Urmează roşiile peste două săptămâni”, spune o vânzătoare. Clienţii spun că legumele sunt gustoase.

Preţul unui fir de răsad crescut de cercetători porneşte de la 30 de bani, în cazul salatei, şi poate ajunge până la un leu pentru castraveţi, ardei şi roşii.

Staţiunea de Cercetare Legumicolă Buzău a fost înfiinţată în 1957 şi, până în 1989, aici lucrau aproape 2.000 de oameni. În prezent mai sunt doar 60 de angajaţi. Staţiunea nu primeşte niciun ban de la stat şi se autofinanţează din vânzarea legumelor, a seminţelor şi a răsadurilor.