Sari la conținut

Tolo.ro: Achizițiile reale de dezinfectanți diluați sunt duble față de cele prezentate de autorități

Firmele ar fi apelat la un artificiu pentru a-şi ascunde contractele: ar fi folosit în sistemul electronic de licitaţii coduri diferite pentru a defini acelaşi produs. Aşadar dezinfectanţii au fost încadraţi ca aerosoli, fungicide, produse de curăţat pentru podele, produse de machiaj sau de sterilizare a aerului.

Dan Condrea, patronul Hexi Pharma, ar fi folosit 89 de asemenea coduri. Dezvăluirea a fost posibilă datorită unui soft, susţine jurnalistul, care spune că spitalele ar fi părtaşe în schema de păcălire a sistemului.

Aceste diferenţe viciază şi nivelul prejudiciului stabilit de procurori în dosarul Hexi Pharma.

Jurnaliştii de la GSP invocă datele furnizate de o organizaţie care foloseşte un soft de analiză inteligentă a datelor SEAP şi care a descoperit diferenţe mari între cifrele şi statisticile furnizate de Agenţia pentru Agenda Digitală şi de Ministerul Sănătăţii.

Fiecare dintre cele două instituţii a avut drept criteriu câte un singur cod CPV (Common Procurement Vocabulary  - Codul Comun International Privind Achizitiile de Produse si Servicii), diferite unul de celălalt. Asta în condiţiile în care, susţin jurnaliştii, Dan Condrea ar fi folosit 86 astfel de coduri pentru achiziţiile din SEAP.

Ministerul Sănătății spune că în 2015 Hexi Pharma a încheiat 1.300 de contracte, în condiţiile în care, conform rezultatelor analizei, acestea au fost de fapt 5.000, fiind utilizate alte 34 de coduri diferite de cel privind achiziţia de dezinfectanţi. Aceasta face ca valoarea contractelor să crească de la aproape 8 milioane de lei, la peste 23 de milioane de lei, notează News.ro.

Şi în cazul firmei AL Carina, situată pe primul loc în topul achiziţiilor de dezinfectanţi în 2015, valoarea contractelor este de aproape 40 de milioane de lei, nu doar de 10.

Prin urmare, valoarea reală a contractelor primelor zece firme din topul achiziţiilor de dezinfectanţi nu este de 27 de milioane de lei, cum rezulta din statistica Ministerului Sănătăţii, ci de aproape 82 de milioane de lei.

În 2 iunie, Agenţia pentru Agenda Digitală a României a furnizat o altă statistică: contractele de biocide pe 2011-2015. Suma totală de achiziţii de dezinfectanţi pe ultimii cinci ani, raportată de Agenţie, este de 136,7 milioane de lei. În realitate, ea este de 225,3 milioane de lei, aproape dublu, susţin jurnaliştii.

Bineînţeles că nu doar producătorii de dezinfectanţi, ci şi alţi producători medicali, dar şi mulţi alţii, din toate domeniile, folosesc acelaşi truc. Sunteţi pe cale să aduceţi în spaţiul public o discuţie care va arăta corupţia din achiziţiile publice din România”, afirmă o sursă citată de Gazeta Sporturilor.

Statistica oficială a achiziţiilor de dezinfectanţi pentru perioada 2011 – 2015 arată că Al Carina a livrat produse de peste 34 de milioane de lei, softul de analiză a achiziţiilor indică o sumă de peste 51 de milioane de lei şi alte 34 de coduri utilizate. Pentru Hexi Pharma, sumele cresc de la peste 54 de milioane de lei la peste 90, ceea ce o situează pe primul loc în topul achiziţiilor. De fapt, conform datelor Agenţiei privind Agenda Digitală a României, Hexi Pharma a încheiat în perioada 2011 – 2015 2.900 de contracte, iar cifra care rezultă în urma utilizării softului de monitorizare a licitaţiilor este de 9.000 de contracte.

Jurnaliştii GSP remarcă inclusiv faptul că, în statisticile lor, chiar şi MS şi Agenţia pentru Agenda Digitală au căutat după coduri CPV diferite.

Hexi Pharma a utilizat 86 de coduri diferite, încadrându-şi  produsele nu doar la Dezinfectanţi, ci şi la Aerosoli, Fungicide, Agenţi organici tensioactivi, Produse de curăţat pentru podele, Produse de machiaj, Produse de sterilizare a aerului, scriu jurnaliştii de la GSP.

„La licitaţii, codurile CPV sunt stabilite de către spitale. La achiziţiile directe însă, firmele de dezinfectante trec în ofertă caracteristicile produsului şi stabilesc codul CPV. Sigur că el este, mai apoi, validat de către spitale”, scriu jurnaliştii, aceasta fiind o modalitate prin care spitalele pot modifica pragurile financiare, astfel încât să nu fie nevoite să organizeze licitaţii, remarcă sursa citată.

Conform rezultatelor furnizate de acelaşi soft de analiză, doar în spitale, totalul achiziţiilor a fost, în 2015, de 1 miliard de euro.