Tradiţii de Sânziene, în judeţul Braşov
La Şirnea este lege ca, în fiecare an, în 23 iunie, fetele nemăritate să îşi îmbrace straiele cele mai de seamă şi să adune flori sălbatice din lanuri.
„Cu florile pe care le-am cules fac coroniţe pe care o să le aruncăm peste o casă. (Acest gest arată, n.r.) Peste câţi ani ne vom căsători. Dacă buchetul este mai spre vârful casei mă voi căsători peste mai mulţi ani”, spune o fată.
De zeci de ani, la Şirnea, Sânzienele sunt sărbătorite cu mare fast.
„Mă bucur să văd că se păstrează tradiţia şi m-aş bucura să văd şi peste ani că s-a transmis mai departe”, spune o femeie.
„Anul trecut a fost prima dată când am rămas de Sânziene şi am fost fascinată şi încântată de tot ce se petrece aici, la Şirnea”, spune şi Laura Badea, fostă campioană mondială la scrimă, care a participat la sărbătoare.
La lăsarea întunericului, la lumina focului de tabără, petrecerea a continuat. Tot ritualul aduce mai degrabă cu unul de nuntă, căci se spune că în noaptea de Sânziene cerul şi pământul se cunună.
„Este perioada în care plantele de leac, ce cresc în locurile sălbatice, au potenţa lor maximă şi acum este perioada când se culeg. Alături de aceste plante de leac se numără şi florile de sânziene, este o perioadă a unei nunţi astrale”, povesteşte Adrian Văluşescu, directorul Centrului de Conservare şi Promovare a Culturii Tradiţionale din Braşov.
Sânzienele sau Drăgaica, aşa cum mai este cunoscută sărbătoarea păgână în sudul ţării, se suprapune cu cinstirea, după calendarul creştin, a naşterii Sfântului Ioan Botezătorul.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
