Sari la conținut

Tronsonul Arad-Nădlac, inaugurat. 40 de km de autostradă, dați în folosință după patru ani


ACTUALIZARE 18:00 A durat patru ani sa construim 40 de kilometri de drum, dar în sfârșit România şi Ungaria sunt unite printr-o autostradă. Tronsonul dintre Arad şi Nădlac a fost finalizat și, odată cu el, a fost inaugurat şi un nou punct de trecere a frontierei între cele două ţări, la Nădlac.

„Bună ziua! Documentele, vă rog, la control! Să deschideţi şi geamul în spate”. Sâmbătă, puţin după ora 15:00, şoferi din România şi Ungaria au trecut graniţa prin noul punct de legătură dintre cele două ţări, chiar dacă nu aveau neapărat treabă.

„Am venit doar să traversez şi întorc. Aşteptăm de mulţi ani această legătură şi trebuia să fie gata de mult”, spune unul dintre ei.

„Am venit să văd cum e. Am de gând să ies pe aici, mâine seară, cu camionul”, declară un altul.

„Am venit special acum, ca să fim printre primii care trec. Cred că scriem istorie astăzi”, afirmă și un șofer maghiar.

Noul punct de control are 20 de benzi de circulaţie, 10 pe fiecare sens cu câte 10 cabine duble în care vor sta poliţişti de frontieră români şi ungari. De fiecare parte, patru benzi sunt rezervate autoturismelor şi două autocarelor. Pe partea română este amenajată o parcare cu 107 locuri pentru camioane. Întregul complex este întins pe 22 de hectare, de o parte şi de alta a graniţei, şi este în întregime supravegheat video.

La ceremonia de inaugurare, vicepremierul Ungariei a cerut autorităţilor române să-şi reconsidere refuzul privind conectarea celor două ţări şi prin drumuri de graniţă. El a spus că ţara sa a construit, cu fonduri europene, nouă astfel de şosele, care în acest moment nu au corespondent pe partea română.

Pentru Ungaria este foartă importantă posibilitatea de a călători peste graniţă. Guvernul Ungariei are ca obiectiv să extindă toate autostrăzile până la graniţă, iar în vederea atingerii acestui scop, acest moment de inagurare a acestei autostrăzi este o piatră de hotar”, a declarat Semjen Zsolt, vicepremierul Ungariei.


Premierul a evitat să-i răspundă oficialului maghiar şi nici nu a comentat problemele deja apărute pe autostrada Nădlac-Arad:

Reporter Digi24: Lotul 2 de pe Nădlac-Arad tremură, e o lucrare făcută de constructorul care a avut contractul reziliat în 2013, CNADNR știa de această problemă, de ce nu s-a prevăzut remedierea ei?

Victor Ponta: „Mi-a lipsit România! Și când facem o autostradă dvs sunteți nemulțumit. Eu sunt mulțumit că avem autostradă.

România trebuie să construiască o autostradă pe coridorul IV paneuropean care să facă legătura, în final, între Nădlac şi Constanţa. Va fi un drum lung de 780 de kilometri, din care în acest moment sunt daţi în folosinţă 565 de kilometri. Cele mai mari probleme le ridică tronsonul dintre Piteşti şi Sibiu, pentru care abia se lucrează la studiul de fezabilitate.  



ACTUALIZARE 13.00. Victor Ponta: „Vreau, fiind lângă mine domnul Matache şi şeful de la CNADNR, să vă confirm faptul că... ei răspund pentru asta şi eu alături de ei, să vă confirm că anul ăsta se dau în folosinţă loturile până la Lugoj şi lotul I după Lugoj, iar anul viitor, cum spunea şi domnul ministrul, din Ungaria până dincolo de Sibiu se va merge pe autostradă.

VIDEO Declaraţia lui Victor Ponta

Bucata cea mai grea şi mai importantă, Sibiu - Piteşti, a fost aprobată ieri, este pe primul loc în proiectele de infrastructură rutieră finanţată de CE, s-au finalizat contestaţiile şi s-a început lucrul la studiul de fezabilitate”.

Panglica inaugurală a fost tăiată chiar pe linia de frontieră, la 500 de metri de punctul de control Nădlac II, în prezenţa a numeroşi oficiali şi invitaţi din cele două ţări.

ACTUALIZARE 13.00. „Am o emoţie specială azi! Am aflat din familie faptul că înainte de anul 1900 unul din străstrăbunicii mei se chema Ponte, era de meserie pietruitor de drumuri şi locuia la Trieste (parte atunci a Imperiului Austro-Ungar ca şi zona Aradului nostru). A fost mutat cu toată familia la Pecica pentru a munci la pietruirea drumului Pecica-Nădlac. A rămas să locuiască aici şi românii i-au schimbat numele în Ponta! Acum, la un secol şi jumătate după, particip la inaugurarea autostrăzii Nădlac-Pecica-Arad (începută în 2013 şi finalizată acum)!”, a scris Victor Ponta pe Facebook.

Am o emotie speciala azi! Am aflat din familie faptul ca inainte de anul 1900 unul din strastrabunicii mei se chema...

Posted by Victor Ponta on 11 Iulie 2015

Noul punct de control de la graniţă, aflat la joncţiunea A1 (RO) şi M43 (H), se va numi Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac II (RO) - Csanadpalota (H).

Va fi inaugurat la ora 12.00, iar de la ora 15.00, primele maşini vor putea trece pe aici.

Punctul de frontieră se află pe teritoriul României, la aproximativ zece kilometri de Vama Nădlac, situată pe DN 7, care în prezent este cea mai mare de la graniţa cu Ungaria.

Filmare aeriană cu autostrada care leagă România de Occident, înainte de inaugurare

Noul punct de control va avea 20 de benzi de circulaţie, respectiv câte zece pe fiecare sens, cu câte zece cabine duble, în care vor sta poliţişti de frontieră români şi ungari.

Suprafaţa punctului Nădlac II este de 22 de hectare şi este complet supravegheată video. De asemenea, camerele instalate la cabinele de control identifică automat numerele de înmatriculare ale maşinilor, iar programele informatice afişează dacă maşinile sunt furate sau dacă au vigneta plătită.

Din cele zece benzi de pe fiecare sens, patru sunt pentru autoturisme, patru sunt pentru automarfare, nefiind inclus transportul de mărfuri ce trebuie controlate fitosanitar şi veterinar şi transportul de mărfuri periculoase, iar două sunt pentru autocare.

Pentru traficul greu vor exista patru cântare, două pe fiecare sens de circulaţie.

Parcarea de pe sensul de ieşire din ţară are 107 locuri pentru camioane.

Proiectul amenajării acestui punct de frontieră a fost modificat faţă de cel cuprins în contractul de construire a autostrăzii Nădlac-Pecica. Astfel, la solicitarea autorităţilor, punctul a fost extins, pentru a avea o capacitate de tranzit mult mai mare decât cea prevăzută iniţial, iar costurile de amenajare se ridică la peste 30 de milioane de lei, pentru care s-a semnat un contract nou cu asocierea de firme care a realizat autostrada.

După deschiderea PTF Nădlac II, automarfarele cu o capacitate de peste 7,5 tone nu vor mai putea tranzita Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, de pe DN7.

Deschiderea acestui nou punct de frontieră a fost aprobată de Guvern miercuri, printr-o hotărâre. Pentru acest proiect, bugetul Ministerului Afecerilor Interne a fost suplimentat cu 280.000 lei, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, pentru Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, în vederea achiziţionării de echipamente necesare completării dotării şi operaţionalizării punctului de trecere a frontierei.

Amenajarea Punctului de Trecere a Frontierei Nădlac II (România) – Csanadpalota (Ungaria) este inclusă în proiectul autostrăzii Nădlac-Arad, care face parte din Reţeaua - Europeană de Transport (TEN-T), ce tranversează România şi care are ca obiectuiv conexiunea între Autostrada (A1) şi Autostrada (M43).

Tot astăzi va fi deschis circulaţiei şi lotul II al autostrăzii Nădlac-Arad, cuprins între Pecica şi Arad.

Lotul II are o lungime de 16 kilometri, însă şase kilometri au fost deschişi circulaţiei în luna decembrie 2014, odată cu primul lot, pentru a exista legătură între DN7 şi şoseaua de mare viteză. Astfel, vor mai fi deschişi traficului cei zece kilometri rămaşi, cuprinşi între DN7 Pecica şi Arad.

Construcţia Autostrăzii Nădlac-Arad a fost împărţită în două loturi, pe o distanţă totală de aproape 39 de kilometri. Primul a fost adjudecat iniţial de asocierea româno-portugheză Romstrade-Monteadriano Engenharia e Construcao-Donep Construct, pentru 115,8 milioane de euro, iar lotul II a revenit Alpine Bau, valoarea contractului fiind de 124,45 milioane de euro.

Lucrările de construcţie pentru cele două tronsoane au fost deschise în octombrie 2011, termenul de execuţie fiind de un an şi jumătate.

CNADNR a reziliat, la finele anului 2012, contractul pentru construirea primului tronson al autostrăzii, motivul principal fiind întârzierea lucrărilor, şi a atribuit, în decembrie 2013, asocierii italo-germane Astaldi-Max Boegl, un contract de 308 milioane de lei (69 de milioane de euro), cu TVA, pentru finalizarea acestora.

CNADNR a reziliat în vara anului trecut şi contractul de proiectare şi execuţie a lotului al doilea, după falimentul constructorului Alpine Bau din Austria, comunicând la vremea respectivă că stadiul de execuţie a lucrării era de 84,75%. Lotul al doilea al autostrăzii Nădlac-Arad, în lungime de 16,6 kilometri, a fost finalizat tot de asocierea italo-germană Astaldi - Max Boegl.