Sari la conținut

Un lac de acumulare din Bihor, destinat prevenirii inundațiilor, se construiește de cinci ani

Nu e an în care apele revărsate să nu inunde gospodăriile şi terenurile oamenilor din Dobreşti. Cel mai mult au de suferit locuitorii de pe malul pârâului Topa, unul din cei mai mari afluenţi ai Crişului Negru.

„Suntem tot cu spaimă, cu frică că ne intră în casă de câte ori îs apele mari, nopțile nu dormim, musai să stăm de veghe”, spune o localnică din Dobrești.

Administraţia Bazinală de Apă Crişuri spune că soluţia este lacul de acumulare, aflat în construcţie.

„Din 2004 s-au făcut demersurile, în 2008 am înțeles că s-a început proiectarea, de vreo doi ani s-a început construcția. Anul trecut au fost foarte puțini bani pentru acest baraj. Nu se știe dacă anul acesta se vor acorda ceva fonduri pentru constructia lui”, afirmă Nicolae Neag, primarul comunei Dobreşti.

Barajul ar urma să reţină peste un milion de metri cubi de apă, din torenţii care se formează pe versanţii din zonă. Costul estimat este de aproape 19 milioane de lei, iar până acum s-au alocat fonduri pentru două treimi din proiect. Acum autorităţile aşteaptă restul banilor.

„Colegii de la Administrația Națională și cei din minister ne-au dat asigurări că în 2-3 săptămâni vom avea bugetul aprobat”, susține Dumitru Voloşeniuc, directorul Administraţiei Bazinale de Apă Crişuri.

Localnicii din Dobreşti se tem că nici în acest an nu vor fi protejaţi împotriva inundaţiilor. Autorităţile din Bihor au cerut anul acesta 46 de milioane de lei de la Ministerul Apelor şi Pădurilor pentru a investi în protecţia localităţilor împotriva apelor, dar deocamdată nu au primit un răspuns.

Raport al Curții de Conturi: Prevenirea inundațiilor, o afacere păguboasă pentru stat

An de an sunt măturate de viituri sute de localități şi mii de hectare de teren. Zeci de diguri au cedat în inundaţiile din 2004 încoace. Lucrările de refacere sau de consolidare înaintează greu ori sunt de-a dreptul inexistente. Explicaţia este mereu aceeaşi - lipsa banilor. Bani, care însă de multe ori au fost gestionaţi prost, după cum o arată rapoartele Curţii de Conturi. Inspectorii au găsit numai în ultimii cinci ani nereguli grave la instituţiile care ar trebui să se ocupe de prevenirea şi repararea pagubelor produse de inundaţii.