Sari la conținut

Viaţa imigranţilor, simulată lângă Bucureşti

  

Smaranda dă o serie de interviuri în faţa inspectorilor de la imigrări. La doar 19 ani, tânăra joacă rolul unui imigrant care a fugit din propria ţară din cauza unui regim opresiv.

Am avut parte de un scurt interviu. Cum am ajuns în ţară şi de ce. Am ajuns în ţară din Iran, am venit legal cu pașaport. M-am oprit în Turcia pentru două zile şi, din Turcia, am venit în România”, explică Smaranda rolul pe care îl joacă.

Cazul Irinei este puţin diferit. Ea s-a pus în postura unui imigrant din Afganistan, ţara aflată pe locul al doilea ca număr de refugiaţi din lume.

Am venit în România pentru a-mi reîntregi familia. Am stat în Afganistan cu bunicii, iar părinţii au reuşit să ajungă în România. Eu am rămas acolo. După războaie au fost presiuni politice şi religioase”, spune Irina.

Tânăra încearcă să îi convingă pe inspectorii de la imigrări că merită o şansă, aceea de a primi azil în România.

Întrebările inspectorilor români sunt scurte, concise, deseori repetate, tocmai pentru a scoate la iveală neconcordanţe sau nesiguranţă în răspunsurile celor care spun că sunt asupriţi în ţările lor şi cer azil în România.

Pe lângă cele două tinere, alte trei studente reconstituie pas cu pas viaţa de imigrant în România.

Un cort amplasat în plin câmp le este casă preţ de o săptămână. Au resurse de hrană limitate şi se gospodăresc singure. Noaptea o petrec tot în cort, asemenea refugiaţilor.

În România sunt şase centre pentru cei care cer azil. Majoritatea imigranţilor vin din Siria, Irak, Afganistan, iar în ultimul an inclusiv din Ucraina, acolo unde conflictul cu Rusia face ca populaţia să fugă din calea războiului.

„În 2015, în Europa au fost depuse peste 185.000 de cereri de azil, cu 86% mai mult decât anul trecut. Din 2013 şi până acum, peste 110 milioane de oameni au fost strămutaţi forţat în urma persecuţiilor sau a războaielor. În România post-comunistă, 26.000 de oameni au cerut azil, iar 6.000 l-au primit. Fiecare refugiat primeşte lunar o indemnizaţie de 540 de lei”, a declarat purtătorul de cuvânt al Poliţiei de Frontieră, Fabian Bădila.