Sari la conținut
News Alert

Imunitatea avocaților, aprobată de Parlament

Camera Deputaților a adoptat, cu 237 de voturi „pentru” și niciun vot „împotrivă” controversatele propuneri de modificare a Legii avocaturii. Deputații au dezbătut azi, din nou, proiectul de lege prin care sunt apărate de confidențialitate și nu pot fi folosite ca probe convorbirile dintre inculpați și avocați, iar înscrisurile dintre apărător și client nu pot fi ridicate și confiscate. Toate acestea au fost stipulate prin modificări formulate la Legea pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat, modificări depuse în Parlament de 29 de senatori și deputați de la PSD, ALDE, PNL și UDMR, în majoritate și avocați.

deputati parlament

UPDATE: La votul final, proiectul de lege a primit 237 de voturi „pentru”, niciun vot „împotrivă” și nicio abținere. Dacă nu va fi sesizată Curtea Constituțională, proiectul pleacă la promulgare la președintele Klaus Iohannis, în ciuda criticilor vehemente pe care le-a stârnit.

------

Adoptată de Senat în iunie 2015, inițiativa legislativă se află de atunci în dezbaterea deputaților, fiind retrimisă de trei ori la Comisia juridică. În ultima ședință a deputaților-juriști, din 17 octombrie, au fost operate unele modificări esențiale față de varianta adoptată în Senat, inclusiv unele privind perchezițiile și ridicarea de înscrisuri.

Concret, față de forma venită de la Senat, a fost eliminată prevederea conform căreia „nu este admisă ridicarea, sechestrarea sau confiscarea înscrisurilor, a suporturilor de sunet, imagine și date, a imaginilor și a altor reprezentări care se află în posesia avocatului”. De asemenea, a dispărut paragraful care stabilea că este obligatorie prezența decanului baroului la efectuarea percheziției desfășurate la sediul profesional al avocatului.

A rămas însă obligația existenței unei „suspiciuni rezonabile că avocatul a comis infracțiuni în exercitarea activităților specifice profesiei” pentru a putea fi ridicate și confiscate înscrisurile care conțin comunicări între client și avocatul său ori consemnări efectuate de avocat cu privire la apărarea clientului său.

În privința interceptărilor, Comisia juridică a Camerei a introdus un nou alineat: „Raportul dintre avocat şi persoana pe care o asistă sau o reprezintă nu poate forma obiectul supravegherii tehnice decât dacă există date că avocatul săvârşeşte ori pregăteşte săvârşirea unei infracţiuni dintre cele prevăzute în art.139 alin.(2) Cod de Procedură Penală. Dacă pe parcursul sau după executarea măsurii rezultă că activităţile de supraveghere tehnică au vizat şi raporturile dintre avocat şi suspectul ori inculpatul pe care acesta îl apără, probele obţinute nu pot fi folosite în cadrul niciunui proces penal, urmând a fi distruse, de îndată, de către procuror. Judecătorul care a dispus măsura este informat, de îndată, de către procuror. Judecătorul dispune informarea avocatului”. În forma actuală a legii, aflată în vigoare, se preciza doar: „Nu vor putea fi ascultate şi înregistrate, cu niciun fel de mijloace tehnice, convorbirile telefonice ale avocatului şi nici nu va putea fi interceptată şi înregistrată corespondenţa sa cu caracter profesional, decât în condiţiile şi cu procedura prevăzute de lege”.

Proiectul de modificare a Legii avocaților a fost criticat de ministrul Justiției, Raluca Prună. În fața Consiliului Superior al Magistraturii, aceasta a arătat că nicio profesie liberală nu se poate bucura de imunitate absolută. „Este ceva nemaiîntâlnit în Uniunea Europeană, cel puțin”, a precizat Prună.

Reprezentanții Direcției Naționale Anticorupție au arătat, la rândul lor, că adoptarea modificărilor propuse „ar avea drept consecință nulitatea unor probe deja administrate în dosarele DNA”.