Informaţii contradictorii în cazul lui Sebastian Ghiţă. El ar putea cere azil politic în Serbia

Data actualizării: Data publicării:
161213_SEBASTIAN_GHITA_ICCJ_03_INQUAM_Octav_Ganea_

Au trecut patru zile de când fostul deputat Sebastian Ghiţă este încarcerat la Belgrad, iar autorităţile din România nu au trimis încă cererea de extrădare. Ministrul Justiţiei aşteaptă documentele de la instanţele care l-au arestat în lipsă pe fostul parlamentar şi de la Direcţia Naţională Anticorupţie. Oficialii români admit însă că procedura de extrădare ar putea fi cu mult îngreunată dacă fostul deputat va cere azil politic în Serbia.

Informaţii contradictorii la Bucureşti şi la Belgrad privind arestarea lui Sebastian Ghiţă. În timp ce Ministrul Justiţiei din România susţine că Sebastian Ghiţă este arestat pentru 18 zile, purtătorul de cuvânt al Curţii Supreme din Serbia a declarat pentru Digi24 că fostul deputat are mandat pentru 60 de zile. Oficialii români anunţă însă că nu vor întârzia nicio clipă pentru a înainta cererea de extrădare.

Tudorel Toader, ministrul Justiţiei: „Ministerul Justiţiei are deja pregătită acea procedură cerere, aşteptăm încheierile de la instanţa de judecată şi imediat, în minutul următor, dăm drumul la procedură.”

Concret, Ministerul Justiţiei aşteaptă documente de la cele două instanţe care l-au arestat în lipsă pe Sebastian Ghiţă, dar şi de la DNA. De la Instanţa Supremă şi Tribunalul Prahova sunt aşteptate minutele care certifică întrunirea tuturor condiţiilor pentru a fi cerută extrădarea, iar de la DNA, actele justificative în privinţa mandatului emis pentru supravegherea fostului parlamentar. Toate aceste documente trebuie ataşate cererii de extrădare, ce va fi înaintată autorităţilor sârbe.

Veiko Delibasic, avocat: „Avem două tipuri de proceduri: una scurtă, dacă cel acuzat vrea să se întoarcă în România, este de acord cu procedura, apoi judecătorul de caz decide să-l trimită în ţară. Dacă nu vrea să meargă de bunăvoie, intră în funcţiune procedura lungă şi instanţa trebuie să controleze toate documentele care vin din România şi poate dura până la 1 an”.

Orice pas greşit ar putea duce la anularea cererii de extrădare, de aceea ministrul a spus că procedurile vor fi respectate întocmai. Tudorel Toader este optimist, deşi recunoaşte că sunt o mulţime de alţi factori care ar putea complica situaţia.

Reporter: Poate îngreuna această procedură faptul că în Serbia este în prezent cercetat pentru folosire de acte false, ar putea fi judecat mai întâi acolo şi mai apoi adus în România?

Tudorel Toader: Eu cred că nu.

Reporter: Există posibilitatea ca Sebastian Ghiţă să solicite azil politic În Serbia?

Tudorel Toader: Din moment ce este şi azilul o instituţie, sigur că există posibilitatea folosirii acelei instituţii.

Veiko Delibasic, avocat: „Sârbii trebuie să controleze toate documentele. Bineînţeles, nu va fi extrădat dacă în România are o problemă politică”.

Fostul deputat şi-ar fi angajat un avocat sârb, unul care ar putea să boicoteze demersurile României speculând orice este în avantajul său în legislaţia sârbă. Între timp, în România se conturează un alt cap de acuzare pe numele lui Sebastian Ghiţă: trecere frauduloasă a frontierei.

Alexandru Popescu, purtătorul de cuvânt al IGPF: Poliţia de Frontieră Română va efectua verificări specifice pentru a stabili modalitatea prin care Sebastian Ghiţă a părăsit teritoriul ţării în funcţie de rezultatul anchetei desfăşurată de către autorităţile abilitate”.

Sebastian Ghiţă a fost prins la sfârşitul săptămânii trecute în Belgrad, la aproape patru luni după ce a reuşit să scape de filajul poliţiştilor.

Din decembrie anul trecut, când a dispărut la finalul unei recepţii a Serviciului Român de Informaţii, prezenţa lui Sebastian Ghiţă ar fi fost semnalată în Bulgaria, Turcia, Grecia, Muntenegru, Croația, Ungaria, Austria, Franța şi Italia. Un adevărat tur de forţă pentru fostul deputat, dacă ne gândim că pe numele său existau două mandate internaţionale de arestare, iar semnalmentele sale figurau în toate bazele de date ale poliţiilor europene. A reuşit să treacă neobservat pentru că s-a folosit de documente false şi şi-a schimbat înfăţişarea.

Pe site-ul Europol a fost în top 10 cei mai căutaţi infractori, fiind singurul urmărit pentru corupţie.

Curtea de Apel Ploieşti: Sunt întrunite condiţiile pentru extrădarea lui Sebastian Ghiţă

Curtea de Apel Ploieşti a constatat, marţi, că sunt îndeplinite condiţiile pentru extrădarea fostului deputat Sebastian Ghiţă, aflat în custodia autorităţilor sârbe şi urmează ca în cursul acestei zile sau cel târziu miercuri să trimită documentele Ministerului Justiţiei, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Un complet al Curţii de Apel Ploieşti a constatat, marţi, în cadrul unei şedinţe în Cameră de Consiliu că se îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru extrădarea în România a fostului deputat Sebastian Ghiţă, au declarat pentru News.ro surse judiciare.

Potrivit surselor citate, în cursul zilei de marţi sau cel târziu miercuri Curtea de Apel va trimite Ministerului Justiţiei documentele în baza cărora va fi declanşată procedura de extrădare.

Fostul deputat Sebastian Ghiţă a fost localizat şi reţinut la Belgrad, în noaptea de 13 spre 14 aprilie. Ghiţă avea permis de conducere şi buletin de Slovenia şi era împreună cu fratele său în momentul capturării.

În 14 aprilie, o instanţă din Serbia a dispus arestarea lui Sebastian Ghiţă, pe o perioadă de 18 zile, în vederea extrădării.

În ziua în care Sebastian Ghiţă a fost arestat în Serbia, Curtea de Apel Ploieşti a admis o contestaţie la executare formulată de către procurorii DNA Ploieşti şi a dispus anularea mandatului de arestare preventivă emis pe numele fostului deputat în 15 martie de Tribunalul Prahova şi a mandatului de arestare preventivă din 3 aprilie emis de Curtea de Apel Ploieşti, ambele în dosarul în care este urmărit penal pentru trafic de influenţă, spălare de bani şi constituire de grup infracţional organizat, respectiv pentru că ar fi pretins şi primit de la reprezentanţii firmelor Teamnet Internaţional şi Asesoft International sume de bani pentru a determina factorii decizionali ai unor instituţii şi autorităţi publice să le atribuie contracte de prestare de servicii IT.

"Dispune emiterea unui nou mandat de arestare preventivă faţă de inculpatul Ghiţă Sebastian Aurelian, în conformitate cu dispoziţiile celor două încheieri mai sus menţionate, pentru toate infracţiunile pentru care s-a pus în mişcare acţiunea penală”, se arată în decizia Curţii de Apel Ploieşti din 14 aprilie, care poate fi contestată în trei zile de la comunicare.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru News.ro că pe numele lui Ghiţă existau două mandate de arestare, respectiv unul pentru infracţiunile de trafic de influenţă şi spălare a banilor emis de Tribunalul Prahova, instanţă care considerase că nu sunt suficiente probe pentru a-l aresta pe Ghiţă şi pentru infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat şi un alt mandat de arestare emis de Curtea de Apel Ploieşti pentru constituire de grup infracţional organizat. În urma contestaţiei la executare formulată de către DNA, instanţa a anulat cele două mandate emise anterior şi a emis unul singur pentru toate cele trei infracţiuni.

Poliţia Română a precizat, marţi, că schimbul de date şi informaţii cu autorităţile din Serbia şi Slovenia au dus la reţinerea lui Sebastian Ghiţă, iar toate procedurile au fost coordonate de către procurorul de caz încă din noaptea în care fostul deputat a fost reţinut la Belgrad.

Poliţiştii români au solicitat autorităţilor slovene să verifice autenticitatea documentelor prezentate de Sebastian Ghiţă, iar datele au fost transmise autorităţilor sârbe.

"Conform competenţelor, Poliţia Română a realizat un schimb activ de date şi informatii, cu colegii din Serbia şi Slovenia, care au condus la reţinerea celui în cauză”, arată Poliţia Română.

De asemenea, specialiştii Institutului Naţional de Criminalistică au efectuat o  constatare tehnico-ştiinţifică, al cărei rezultat a fost transmis autorităţilor sârbe.

Poliţia Română a precizat că a desfăşurat toate aceste activităţi sub coordonarea procurorului de caz şi că a respectat normele legale în astfel de situaţii.

"Inclusiv în noaptea de 13 spre 14 aprilie, poliţiştii români s-au aflat în contact direct cu procurorul de caz”, a mai arătat sursa citată.

Tot marţi, Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat că instituţia a pregătit procedura de extrădare a lui Sebastian Ghiţă, dar trebuie să aştepte de la instanţe încheierea verificării legalităţii, pentru a putea începe procedurile de aducere în ţară, fără respectarea acestor etape existând riscul ca procedura să fie "lovită de nulitate şi să profite de ea cine are interesul să profite".

"Potrivit legii, instanţele din România emitente ale mandatelor de arestare trebuie să verifice în procedură de urgenţă îndeplinirea condiţiilor legale pentru a solicita extrădarea. Încheierea judecătorului de la prima instanţă este atacată cu contestaţie. Ceea ce înseamnă că nu rămâne definitiv la primă instanţă, ci la cea care verifică acea posibilă contestaţie formulată de către procuror”, a spus Toader.

Ministrul Justiţiei a explicat că, în procedura de urgenţă a verificării primei instanţe, doar procurorul poate formula contestaţie, „partea cealaltă neputând face din simplul motiv că ea este căutată, este cerută să fie adusă în ţară”.

Toader a adăugat că speră să nu existe motive de contestaţie, să rămână definitivă decizia primei instanţe pentru a declanşa procedura de extrădare.

Autorităţile sârbe au anunţat în 17 aprilie Poliţia Română că Sebastian Ghiţă a fost arestat în 14 aprilie. Mesajul a fost transmis cu întârziere pe canalul de cooperare poliţienească Interpol din cauza unor probleme tehnice apărute în sistemul Interpol Belgrad.

INQUAM PHOTOS - Octav Ganea

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri