Sari la conținut

ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Votul din Diaspora, în atenția DNA


ACTUALIZARE 13.25. „În dosarul având ca obiect modul de organizare şi desfăşurare a votului din diaspora, la data de 18 noiembrie 2014, procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au dispus începerea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunilor prevăzute de art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijenţa în serviciu) şi art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Secţia de urmărire penală şi criminalistică a efectuat acte de urmărire penală constând în obţinerea de la Biroul Electoral Central şi Ministerul Afacerilor Externe a actelor oficiale relevante pentru documentarea cauzei.

La data de 4 decembrie 2014, constatând că faptele cu privire la care s-a început urmărirea penală sunt susceptibile de a fi încadrate şi în dispoziţiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 privind prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, norme care atrag competenţa de investigare a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Secţia de urmărire penală şi criminalistică a dispus declinarea cauzei în favoarea acestei structuri”, a comunicat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.


DNA are competență cu privire la cercetarea infracțiunilor electorale numai în măsura în care există indicii că acestea ar fi fost săvârșite în cadrul unor fapte de corupție.

Există informații că la nivelul DNA s-ar fi constituit un dosar referitor la modul în care au fost organizate alegerile prezidențiale în diaspora, cu indicii de săvârșire a unor fapte de corupție, mai exact folosirea ilegală a influenței de lider politic.  

Pe 20 noiembrie, Parchetul General a anunțat că pe rolul Secției de urmărire penală și criminalistică se efectuează cercetări într-un dosar constituit ca urmare a conexării a șase dosare penale ce vizează plângeri privind modul de desfășurare a votului din diaspora la alegerile prezidențiale.

Faptele sesizate priveau dispozițiile art. 297 Cod penal (abuzul în serviciu), art. 298 Cod penal (neglijența în serviciu) și art. 385 Cod penal (împiedicarea exercitării drepturilor electorale).

Procurorii au dispus, la data de 18 noiembrie 2014, începerea urmăririi penale cu privire la faptă, sesizările formulate vizând persoane cu diferite funcții sau funcționari din cadrul instituțiilor cu rol decident în ceea ce privește organizarea și desfășurarea alegerilor”, susținea Parchetul General.

În aceeași zi, procurorul general al României, Tiberiu Nițu, declara că se fac cercetări în legătură cu organizarea alegerilor prezidențiale în diaspora, precizând că s-au primit foarte multe sesizări.

Șeful Ministerului Public preciza că sesizările sunt îndreptate împotriva miniștrilor care, în opinia petiționarilor, au avut atribuții în organizarea alegerilor. Procurorul general arăta că sesizările sunt venite din partea diferitelor instituții, dar cele mai multe sunt din partea unor persoane și au fost trimise pe email, la care sunt anexate plângeri, inclusiv din diaspora 

Monica Macovei, a doua plângere penală împotriva celor care au împiedicat dreptul la vot în diaspora: „Cei vinovați trebuie să plătească”

Procurorul general: Parchetul instanţei supreme a început urmărirea penală faţă de încălcarea dreptului la vot în diaspora