Sari la conținut

ANALIZĂ. Associated Press, despre „feminizarea sistemului de justiţie” din România

Foto: Mediafax

Procurorul Denisa Cristodor a făcut istorie în toamna trecută, lansând primul caz împotriva unui torţionar din perioada comunistă pentru crime împotriva umanităţii. Procurorul în vârstă de 37 de ani a demarat un proces şi pe un alt front surprinzător, făcând parte din avangarda feminină de procurori şi judecători care zguduie societatea românească, umărind persoane până acum intangibile: miniştri şi moguli care au sustras statului sute de milioane, foşti comandanţi de închisoare din perioada comunistă suspectaţi de tortură şi crimă.

Majoritatea acestor femei erau eleve atunci când s-a prăbuşit comunismul, în urmă cu 25 de ani. În prezent, ele dau formă unui sistem de justiţie independent, bazat pe credinţa că nimeni nu este mai presus de lege, arată analiza AP, preluată de Mediafax.

În timpul comunismului, sistemul de justiţie a fost dominat de bărbaţi. Acest lucru a început să se schimbe odată cu apariţia democraţiei şi capitalismului în anii '90, când bărbaţii au părăsit procuratura şi magistratura din cauza salariilor mici pentru a deveni avocaţi sau oameni de afaceri, lăsând uşa deschisă pentru femei. Rezultatul este că 60% dintre procurorii şi judecătorii din România sunt în prezent femei.

Feminizarea sistemului de justiţie” ajută România să scape de statutul de mlaştină a corupţiei şi clientelism, a declarat Cristian Pârvulescu, decan la Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative.

Aceste femei îşi pun amprenta propriei viziuni asupra României”, a declarat Pârvulescu. „Înainte nu puteau face acest lucru, dar acum îl fac într-un mod curajos”, a adăugat el.

Primul vânt al schimbării a venit în 2005, după ce Traian Băsescu a fost ales preşedinte pe baza promisiunii de combatere a corupţiei. În anul următor, el a numit-o pe Laura Codruţa Kovesi prima femeie procuror general al României. Ea avea doar 33 de ani la momentul respectiv. După aproape un deceniu, Kovesi este cea mai puternică femeie din România, conducând lupta împotriva corupţiei, care urmăreşte curajos unele dintre cele mai puternice figuri din România.

În ultimele luni, procurorii anticorupţie l-au inculpat pe fostul ministru de Finanţe pentru luare mită; l-au acuzat pe cumnatul premierului Victor Ponta şi l-au investigat pe fratele lui Băsescu, pe aliaţii apropiaţi ai acestuia şi pe ginerele lui.

În 2014, biroul anticorupţie a înregistrat un record de 1.051 de condamnări, faţă de 743 cu un an în urmă. Şi mai multe sunt aşteptate în acest an. Printre cei condamnaţi din ianuarie 2014 se numără un fost prim-ministru, şapte foşti miniştri, un fost vicepremier, patru parlamentari, un europarlamentar, 39 de primari, 25 de magistraţi şi doi moguli.

Kovesi, fostă jucătoare de baschet profesionist, a devenit magistrat în 1995. „În urmă cu 20 de ani, se spunea că procuratura nu este un loc pentru femei. Spuneau că noi renunţăm mult mai uşor... Sper să fi desfiinţat această convingere”, a declarat ea pentru Associated Press.

Kovesi şi colegii ei sunt criticaţi în mod regulat de politicieni şi de presă, ai cărei patroni au fost ei înşişi condamnaţi pentru corupţie. Ea beneficiază acum de gardă de corp.

Corupţia este prezentă la toate nivelurile şi în toate sectoarele, ceea ce este surprinzător", a afirmat Kovesi. „Am văzut persoane anchetate care au ales să continue practicile de corupţie, să se ascundă, să folosească metode mai sofisticate şi să îşi disimuleze mita”, adaugă ea.

Cruciada lui Cristodor a avut ca punct de plecare faptul că ororile comunismului nu trebuie să rămână nepedepsite, indiferent cât de îndepărtate sunt în trecut.

În ultimul an, ea l-a trimis în judecată pe fostul comandant al cunoscutului penitenciar Râmnicu Sărat şi pe comandantul lagărului de muncă Periprava, unde au murit peste 100 de persoane.

Alexandru Vişinescu, în vârstă de 89 de ani, a fost trimis în judecată în septembrie şi acuzat de crime împotriva umanităţii pentru moartea a 12 deţinuţi la Râmnicu Sărat, unde a fost comandant din 1956 şi până în 1963. Chiar şi la un sfert de secol de la înlăturarea comunismului, niciun alt fost comandant de închisoare din perioada respectivă nu a fost adus în faţa justiţiei.

Ion Ficior se confruntă cu acuzaţii similare pentru moartea a 103 persoane la Periprava, lagăr pe care l-a condus din 1958 şi până în 1963. Procesul lui încă nu a început.

Ambii bărbaţi neagă acuzaţiile şi susţin că au urmat ordinele.

Cristodor a alcătuit cazurile împotriva lui Vişinescu şi Ficior din 2013. Ea a vorbit cu zeci de martori, a mers acasă la cei care erau prea bolnavi sau slăbiţi pentru a merge la procuratură. Şi a vizitat închisoarea Râmnicu Sărat, unde deţinuţii erau ţinuţi în celule reci şi mult prea mici.

Ce m-a surprins a fost că (foştii deţinuţi) nu au formulat pretenţii materiale, reparaţiile istorice au fost suficiente”, a declarat ea pentru AP în primul său interviu. „A fost un regim de exterminare fizică şi mentală. (Deţinuţii) s-au trezit cu brumă în păr pentru că era prea frig şi apa din căni a îngheţat. A fost inuman ... Au comunicat tuşind codul Morse”, a adăugat ea.

Pârvulescu susţine că femeile precum Kovesi şi Cristodor au readus respectul faţă de lege în România. „Ţările creştin-ortodoxe sunt societăţi masculine, în care justiţia este rezultatul negocierilor”, a declarat el. „Femeile sunt interesate de valorile morale”, a conchis Pârvulescu.