Sari la conținut

Augustin Lazăr, propus pentru conducerea Parchetului General: Nu trebuie să vină nimeni să ne spună ce e de făcut

Foto: Agerpres

ACTUALIZARE 21.50. "Există niște priorități pe care le-am făcut publice deja și care sunt cunoscute din raportul MCV, cu referire la combaterea în continuare a corupției, cu referire la problematica criminalității din domeniile vulnerabile, cele care afectează resursele bugetului național și nivelul de trai al cetățenilor, și, de asemenea, cu referire la formarea profesională a colegilor noștri, resetarea managerială a Ministerului Public. Sunt câteva grupări de obiective care vor fi avute în vedere și pe care le voi prezenta pe larg la momentul potrivit", a declarat Augustin Lazăr pentru Agerpres.

El a menționat că va fi o nouă echipă de conducere, ce va da un nou impuls activității Ministerului Public.

"Evident că mai întâi va fi o nouă echipă de conducere, care va avea un proiect managerial ce va fi avizat, probabil, de Consiliul Superior al Magistraturii și o nouă echipă va da un nou impuls activității Ministerului Public", a declarat Lazăr, întrebat cum anume va avea loc resetarea managerială a Ministerului Public.

Augustin Lazăr a subliniat că trebuie să existe un "MCV" în interiorul Ministerului Public.

"Ceea ce este important pentru noi sunt obiectivele pe care ni le-am propus pentru reformarea Ministerului Public. Adică, dacă nu le face cineva, nu-și asumă răspunderea cineva cu experiență și care să-i ajute și pe colegii mai tineri, care sunt de un nivel profesional excepțional, să le împărtășească din experiența pe care o are, atunci cine să vină să ni le dea? Noi am urmat diverse cursuri și diverse stagii de pregătire, au fost experți europeni, au fost experți de înaltă ținută la seminariile noastre, ne-au transferat know-how, acum ar fi momentul să arătăm că și noi știm să facem ceva pe mâna noastră. Nu trebuie să vină nimeni să ne spună ce e de făcut și să arătăm că există un MCV din interiorul instituției noastre, că ne putem controla, verifica și putem obține rezultate performante din ceea ce știm noi, după expertiza noastră", a declarat procurorul.

Lazăr a menționat că, în două-trei săptămâni va avea loc, probabil, interviul în fața CSM-ului, atunci când își va prezenta proiectul cu referire la susținerea atribuțiilor manageriale. "După, în ipoteza în care se obține avizul și se merge pe această propunere, ar urma numirea, conform programului care este stabilit", a precizat Augustin Lazăr.

În ceea ce privește informațiile apărute în anumite canale media, potrivit cărora nominalizarea sa ca procuror general al României ar avea legătură cu președintele Klaus Iohannis, Augustin Lazăr le-a catalogat drept "speculații hilare". El a apreciat, în același timp, că nominalizarea sa se datorează experienței pe care o are.

Citiţi şi:

Reacţia Codruţei Kovesi, după nominalizarea lui Augustin Lazăr la funcția de procuror general

'Cu certitudine, că toți candidații care au fost acolo sunt magistrați ai Ministerului Public cu anvergură serioasă și că s-a făcut o comparație între ceea ce e de făcut între fișa postului procurorului general și misiunile pe care le are în continuare procurorul general și capacitatea candidatului de a le pune în aplicare. Și, după cum s-a văzut, la experiența și la nivelul de expertiză pe care le am, se pare că s-a potrivit mai bine și nu faptul că aș cunoaște pe X sau pe Y, ceea ce este hilar', a afirmat Lazăr.


Ministrul Justiției, Raluca Prună, a înaintat propunerea către CSM.

„În cadrul dialogului cu ministrul justiției, domnul procuror Augustin Lazăr a demonstrat că are viziunea managerială, determinarea și autoritatea necesară pentru reformarea și consolidarea Ministerului Public.Domnul procuror Augustin Lazăr are o experiență relevantă în management judiciar, având o vechime în funcția de procuror de 34 de ani, dintre care 18 ani în funcții de conducere. Ca procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a coordonat și instrumentat cauze complexe, cum ar fi urmărirea și repatrierea tezaurelor sustrase din situl Sarmizegetusa Regia, în care a fost necesară o vastă cooperare judiciară internațională. Anterior, ca procuror șef la secția de anticorupție, urmărire penală și criminalistică din cadrul PÎCCJ a participat nemijlocit la acțiunea de reformare și modernizare a Ministerului Public, care a generat premisele creării structurilor specializate de parchet din cadrul acestei instituții”, arată un comunicat al Ministerului Justiției.

Augustin Lazăr are o experiență de 34 de ani în magistratură. El a instrumentat anchetele brăţărilor dacice furate şi prăbuşirea avionului condus de Adrian Iovan, în munţii Apuseni. 

Patru persoane și-au depus candidatura pentru funcția de procuror general.

Pe lângă Augustin Lazăr, la această funcție au mai candidat Oana Schmidt Hăineală, fost președinte al CSM, Gheorghe Ivan, fost șef la DNA Galaţi, și Codruţ Olaru, adjunct al procurorului general al României și fost șef al DIICOT.

Potrivit Legii 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, numirea în funcţia de procuror general se face de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Pe lângă vechimea de 10 ani în funcţie, candidaţii trebuie să fi obţinut calificativul „foarte bine” la ultima evaluare şi să nu fi fost sancţionaţi disciplinar în ultimii cinci ani. Candidaţii trebuie de asemenea să aibă capacitatea de a organiza activitatea Ministerului Public, pentru o bună administrare a justiţiei, viziune managerială, experienţă profesională relevantă, capacitate decizională şi de asumare a răspunderii, capacitatea de gestionare a situaţiilor de criză, motivare şi capacitate de relaţionare şi comunicare.

La acestea se adaugă criterii de integritate, obiectivitate şi imparţialitate în exercitarea funcţiei, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor şi influenţelor de orice natură, respectarea standardelor de conduită conforme cu demnitatea şi onoarea profesiei şi absenţa oricărui conflict care ar putea dăuna interesului public de înfăptuire a justiţiei sau de apărare a intereselor generale ale societăţii.