Sari la conținut

Avocat: Ce se întâmplă dacă nu se aprobă urmărirea penală în cazul Ponta şi ce pedepse ar putea primi premierul

„E o procedură specială prevăzută în legea răspunderii ministeriale, atunci când este vorba de un ministru şi de o faptă care are legătură cu atribuţiile sale în calitate de ministru, respectiv chiar şi în calitatea de premier. E o procedură care blochează o urmărire penală în situaţia în care nu i se dă aviz favorabil de începere a urmăririi penale pentru persoana faţă de care are suspiciunea că s-ar fi săvârşit fapte de natură penală. Tocmai de aceea, DNA a formulat conform obligaţiilor legale această solicitare de încuviinţare a începerii urmăririi penale pentru persoana faţă de care are suspiciunea că s-ar fi săvârşit fapte de natură penală”, a explicat Cristian Ene.

Acesta a amintit de cazul Varujan Vosganian. „În situaţia în care se va ajunge la această procedură de a nu se încuviinţa începerea urmăririi penale, procurorii vor efectura activităţi specifice de începere a urmăririi penale faţă de celelalte persoane în cauză, iar de fiecare dată când vor apărea informaţii noi în raport cu persoane pentru care nu s-a început avizul de a se începe urmărirea penală din partea Camerei Deputaţilor sau a Senatului, va formula o nouă solicitare de încuviinţare a începerii urmării penale”, a mai spus Cristian Ene.

Cât despre pedepsele pe care le-ar putea primi Victor Ponta, avocatul spune că „sunt destul de grave”. „Limitele sunt destul de mari cel puţin la spălarea de bani, care depăşeşte 10 ani. Însă vorbim aici de numărul acuzaţiilor, a faptelor ce s-ar fi presupus a fi săvârşite de persoana faţă de care se doreşte începerea urmării penale. Vorbim de acte de urmărire penală şi de acte materiale făcute de persoana respectivă, dar până la acest moment procurorii au aceste suspiciuni care au început să se contureze a fi rezonabil fapte săvârşite de o persoană, fapt pentru care s-a solicitat această încuviinţare a începerii urmăririi penale”, a spus Cristian Ene.

Avocatul a mai spus că pentru complicitatea la evaziune e nevoie de probe ca documente, depoziţii de martori şi un circuit financiar care să dovedească că au fost sume de bani care nu au fost înregistrate conform Codului Fiscal în contabilitate şi pentru care nu s-au plătit impozitele şi taxele aferente către bugetul de stat.