Sari la conținut

C. Crețu: CE analizează proiectul pe Justiție și va formula un punct de vedere

Comisia Europeană analizează în prezent proiectele privind Legile Justiției și va formula un punct de vedere în acest sens, însă ar vrea un dialog mai strâns, a declarat joi, comisarul european pentru Politică Regională, Corina Crețu.

cretu1

Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

„Acum, Comisia Europeană analizează proiectele respective și va formula un punct de vedere, care nu s-a formulat încă. Înțeleg că va avea loc o dezbatere parlamentară, ceea ce este foarte bine, dar și o discuție aprofundată cu instituțiile din sistem, în primul rând cu Consiliul Superior al Magistraturii și acesta este un lucru bun. Comisia Europeană ar vrea un dialog mai strâns. La prima întâlnire a primului ministru Tudose a venit și prim-vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a fost și ministrul Justiției (Tudorel Toader n.r.) și au stabilit să aibă un dialog permanent pe această cale. În opinia mea, odată cu efortul de a trage bani europeni și de a promova proiecte care duc la dezvoltarea economică și socială, România trebuie să consolideze justiția, statul de drept, valorile europene”, a precizat Crețu.

Întrebată dacă anul 2019 va prinde România cu mecanismul de cooperare și verificare (MCV), Crețu a spus că „nimeni nu își dorește acest lucru”, precizând însă că numai de autoritățile române depinde ridicarea MCV-ului

„Eu sper că acea echipa de valoare a MCV-ului să vină cu rezultate pozitive. De autoritățile române depinde ridicarea MCV-ului. Ar fi foarte trist, cred, ca România să fie prima țară care va avea președinția Consiliului Uniunii Europene și să aibă acest mecanism de cooperare și verificare. (...) Cred că deschiderea și dezbaterea sunt singurele căi în tratarea acestor probleme importante, sensibile, dar nu este domeniul meu ca să mă pronunț. Eu știu doar că este nevoie de o cooperare permanentă și este important să se respecte legislația și deciziile Curții Constituționale, iar modul în care se întâmplă schimbări, trebuie foarte bine explicat și comunicat ulterior. (...) Calea de urmat este deschiderea, dialogul, explicația și atenția de a fi în acord cu cerințele și valorile UE”, a spus comisarul european.

În ceea ce privește modul în care arată România, raportată la nivelul 2019 când va prelua presedinția Consiliului UE, dar va fi și anul Brexit, Crețu a susținut că pentru România este un test foarte important, pentru care ar trebui făcute deja simulări. În privința bugetului alocat domeniului pe care îl coordonează, pe fondul Brexit, comisarul susține că acesta va scădea cu circa 10-12%.

„Mă îngrijorează faptul că bugetul pe ansamblu al UE va scădea în ceea ce privește politica pe care o coordonez, iar estimările noastre sunt că sumele vor scădea între 10-12%. Într-adevăr, negocierile cu Marea Britanie nu merg bine. În Marea Britanie este o propagandă legată de „factura de divorț” și de pedeapsa pe care UE vrea sa o dea. Nu este vorba de așa ceva. Este vorba de fapt de obligațiile Marii Britanii, pentru că ei au fost în Consiliu atunci când au votat sumele pentru fiecare țară în parte . Ei sunt adepții ideii că în martie 2019, dacă vor ieși din UE, a doua zi să nu își mai plătească contribuția la bugetul UE. Noi considerăm că trebuie să își plătească contribuția până în 2023, pentru că dacă nu vor face, nu ne vor lovi pe noi, cum spun ei, „ birocrații de la Bruxelles”, ci vor lovi în statele cele mai puțin dezvoltate, în aceste regiuni mai puțin dezvoltate, pentru că ele au cele mai multe proiecte, vor trebui să suplinească acest procent de 10-12% din bani naționali. Vă dați seama în ce situație ingrată aș fi eu să mă duc din sat în sat și să spun: „ne-am angajat să vă dăm, dar nu mai avem pentru că Marea Britanie nu mai contribuie”, a adăugat Crețu.

În opinia comisarului european, România va avea un test foarte important de trecut odată cu preluarea președinției Consiliului UE în anul 2019.

„Dl. Victor Negrescu (ministrul delegat pentru Afaceri Europene n.r.) m-a asigurat azi la Guvern că se fac deja simulări, pentru că această președinție, pentru noi este un exercițiu nou. Cred că este important să facem acest dialog cu Bulgaria, care va prelua președinția după Estonia, de la 1 ianuarie 2018. Îmi pun speranțe în Bulgaria că vor pune mai sus pe agendă politica de coeziune, pentru că și Bulgaria este o țară care folosește foarte multe fonduri europene. Urmează apoi Austria și România. Nu am altă variantă decât să rămân optimistă”, a adăugat comisarul pentru Politică Regională, Corina Crețu.