Sari la conținut

Reacția CSM în cazul Ghiță - Kovesi

Consiliul Superior al Magistraturii a luat poziție, joi, în scandalul provocat de autodenunțul lui Sebastian Ghiță. Deputatul susține că s-a implicat direct în presupusa acoperire a unui plagiat din teza de doctorat a șefei DNA, Laura Codruța Kovesi.

Poziția procurorilor din cadrul CSM este expusă într-un comunicat, în care se avertizează că excesul de comentarii în spațiul public și mediatic pot duce la „deformări ale percepței publice privind înfăptuirea justiției” în România, ceea ce dăunează grav asurpra încrederii populației în justiție. În consecință, procurorii fac apel la mai multă ponderație.

„Având în vedere declaraţiile publice ale domnului Ghiţă Sebastian, ca urmare a sesizării Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin autodenunţul recent formulat, precum şi comentariile şi dezbaterile generate de acestea în spaţiul mediatic,

Biroul de Informare Publică şi Relaţii cu Mass Media este abilitat să transmită următoarele:

Membrii aleşi ai Secţiei pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii atenţionează că, prin exprimarea, de către personalităţi publice – politicieni, formatori de opinie, reprezentanţi ai societăţii civile – a unor opinii sau aprecieri personale, referitoare la proceduri judiciare aflate în curs de desfăşurare, pot fi generate deformări ale percepţiei publice privind înfăptuirea justiţiei în România, cu consecinţe grave asupra încrederii cetăţenilor în justiţie.

De asemenea, Secţia pentru procurori a Consiliului, prin membrii săi aleşi, reaminteşte că dreptul la informare a publicului şi dreptul la apărare sunt garantate prin lege şi, tocmai pentru a da consistenţa cerută de lege, face apel către toate persoanele implicate sau vizate de aceste activităţi, precum şi către instituţiile media şi reprezentanţii societăţii civile de a gestiona echilibrat şi raţional orice mesaj public.

Dreptul la liberă exprimare este un drept constituţional a cărui îngrădire - mai ales dacă este în legătură cu informaţii de interes public - nu este permisă într-un stat democratic. Însă, exprimarea în presă a unor opinii - fie acestea rezultatul  propriilor analize sau dictate de conjuncturi socio-politice ori interese de grup - nu ţine loc de hotărâre judecătorească şi nu are voie, tot potrivit Constituţiei, să atenteze la demnitatea, viaţa privată şi imaginea persoanei.

Comentarea excesivă, apriorică şi într-un registru speculativ, în afara unui cadru procedural - de către persoane de formaţie şi vocaţie variate sau având calitate de martor ori inculpat în alte proceduri judiciare aflate în derulare, dar în numele dreptului la liberă exprimare şi a intersului public - poate dăuna însuşi interesului public invocat şi societăţii ca deţinătoare a acestuia.

Încrederea cetăţeanului în justiţie se construieşte, iar responsabilitatea revine în principal statului, prin instanţele judecătoreşti constituite potrivit legii. Substituirea  acestora de către instituţiile mass-media poate crea aparenţa de răspuns la nevoia de adevăr şi dreptate socială, ca aşteptare individuală şi colectivă, însă riscă să fie un răspuns emoţional, volatil sau manipulator, păgubos pe termen lung şi cu potenţial de perturbare a condiţiilor obiective necesare înfăptuirii actului de justiţie de către cei ţinuţi prin lege la aceasta.

Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, prin membrii săi aleşi, îşi exprimă încrederea că, atât instituţiile media, cât mai ales formatorii de opinie, vectorii de imagine, politicienii şi diverşii specialişti în variate domenii pot da măsura maturităţii, răspunderii şi rolului lor social prin înţelegerea autentică a interesului public în ceea ce priveşte înfăptuirea justiţiei în România, prin încadrarea discursului public într-un registru ponderat şi fundamentat pe concluzii oficiale ale instituţiilor abilitate a se pronunţa asupra situaţiilor judiciare vizate de dezbaterea publică”.