Sari la conținut

CCR a amânat decizia privind conflictul de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude

La începutul şedinţei, judecătorul Augustin Zegrean a declarat, cu privire la această sesizare, că nu trebuie să scrie în lege că o faptă este interzisă pentru a şti că ea nu trebuie făcută, legea fiind generală.

„În general, Codul penal nu vorbeşte despre o categorie anume de oameni, se referă în mod general. Nu trebuie să scrie în lege că n-ai voie să furi ca să ştii că nu trebuie să furi, de exemplu. Aţi văzut scris în vreo lege că n-ai voie să furi sau n-ai voie să omori? Nu scrie aşa ceva. (...) Toate legile trebuie respectate. Dacă n-ar trebui, nu s-ar mai face sau ar scrie acolo: respectă numai cine vrea”, a spus fostul preşedinte al Curţii, potrivit News.ro.

Un grup de 99 de parlamentari PSD, UDMR, ai minorităţilor şi un liberal a contestat, la CCR, proiectul de lege privind dezincriminarea conflictului de interese în cazul parlamentarilor care şi-au angajat rude la cabinetele parlamentare înainte de 2013, iniţiat chiar de PSD şi UDMR, pe motiv că se suprapune atribuţiilor ÎCCJ şi reprezintă o "amnistie".

Proiectul a fost iniţiat de Daniel Florea şi Florin Iordache (PSD) şi de Marton Arpad (UDMR). Sesizarea a fost semnată de 99 de deputaţi, dintre care 76 ai PSD, 13 ai UDMR (inclusiv iniţiatorul Marton Arpad), 9 ai minorităţilor şi un liberal.

Potrivit sesizării, doar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie interpretează şi se ocupă de aplicarea unitară a legii, astfel încât legea de interpretare adoptată de Parlament „ar putea conduce la un conflict juridic de natură constituţională între Parlament şi ÎCCJ şi Justiţie, încălcându-se dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţia României”.

Semnatarii sesizării atrag atenţie şi că acest proiect are "efecte retroactive" şi reprezintă chiar "o subtilă dezincriminare retroactivă, o amnistie".

Legea a fost depusă de PSD pentru a-i exonera pe deputaţii şi senatorii care şi-au angajat rude la birourile parlamentare pe motiv că în Statut această interdicţie a fost introdusă abia în 2013, deşi parlamentarii erau condamnaţi pentru aceste fapte prin Codul penal, prin prevederi care au existat şi înainte de 2013 şi care sunt în vigoare şi în prezent privind conflictul de interese.

Citiți și CCR: Primarii condamnați cu suspendare își pierd mandatul