Sari la conținut
News Alert

CCR: Persoanele interceptate, netrimise în judecată, să poată contesta supravegherea tehnică

Curtea Constituţională (CCR) a decis, cu majoritate de voturi, că soluţia legislativă care nu permite contestarea legalităţii măsurii supravegherii tehnice de către persoana vizată de aceasta, care nu are calitatea de inculpat, este neconstituţională.

Curtea Constitutionala_ccr (5)

”Curtea a constatat că în materia măsurilor de supraveghere tehnică, ce constituie o ingerinţă în viaţa privată a persoanelor supuse acestor măsuri, trebuie să existe un control a posteriori dispunerii acestora, pe care persoana în cauză să îl poată accesa în scopul verificării îndeplinirii condiţiilor şi, implicit, al legalităţii măsurii respective. Existenţa unui control a posteriori ce are în vedere aceste aspecte se constituie într-o garanţie a dreptului la viaţă privată, care conturează şi, în final, pe lângă celelalte elemente necesare şi recunoscute la nivel constituţional şi convenţional, determină existenţa proporţionalităţii între măsura dispusă şi scopul urmărit de aceasta, precum şi necesitatea acesteia într-o societate democratică”, se arată într-un comunicat de presă transmis de CCR.

Judecătorii constituţionali explică faptul că modalitatea actuală de contestare a legalităţii măsurii supravegherii tehnice ”determină excluderea celorlalte persoane altele decât inculpatul, care nu au nicio calitate în dosarul penal sau au calitatea de suspect, de la posibilitatea accederii la o instanţă de judecată care să poată analiza acest aspect, ceea ce se constituie într-o încălcare a prevederilor art. 26 şi art. 53 din Constituţie, precum şi a celor ale art. 8 şi art. 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale”.

În comunicatul de presă, CCR arată că supravegherea tehnică se poate dispune în cursul urmăririi penale, indiferent de etapa acesteia, dar că metodele speciale de supraveghere reprezintă ”intruziuni/ingerinţe” în viaţa privată a persoanelor.

”În acest context, Curtea a reţinut că paragraful 2 al articolului 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi alineatul 2 al articolului 53 din Constituţie prevăd condiţiile ce trebuie îndeplinite pentru ca restrângerea exerciţiului dreptului la viaţă privată să fie conformă dispoziţiilor constituţionale şi convenţionale”, a mai transmis CCR în comunicat.

Decizia CCR vine după ce Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate împotriva articolului 140, alin. (7) din Codul de procedură penală, care prevede că ”încheierea prin care judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra măsurilor de supraveghere tehnică nu este supusă căilor de atac”.