Sari la conținut
News Alert

Cealaltă parte a dosarului Microsoft: Andronescu, Tănăsescu și ceilalți

Dosarul în care astăzi au fost condamnați definitiv ex-ministrul PDL Gabriel Sandu, fostul primar Gheorghe Ștefan și oamenii de afaceri Dorin Cocoș și Dumitru Nicolae este doar o parte a marelui dosar Microsoft. Cealaltă parte, disjunsă, îi privește pe foștii miniștrii PSD și PDL Ecaterina Andronescu, Șerban Mihăilescu, Dan Nica, Adriana Țicău, Alexandru Athanasiu, Mihai Tănăsescu, Valerian Vreme și Daniel Funeriu. În cazul acestora, lucrurile par să fi stat pe loc. În mai 2016, deci la mai bine de un an de la trimiterea în judecată a celor condamnați astăzi, procurorii anticorupție erau în faza constatării prejudiciului.

ecaterina andronescu la dna

În septembrie 2014, DNA cerea Președinției, Senatului, Camerei Deputaților și Parlamentului European formularea cererilor de urmărire penală pentru nouă foști miniștri din Guvernele Năstase și Boc. Din aceștia, doar Gabriel Sandu a și fost trimis în judecată, primind astăzi verdictul final.

Ceilalți foști miniștri vizați și acuzațiile formulate:

* Ecaterina Andronescu, ministru al Educației în perioada decembrie 2000 - iunie 2003, decembrie 2008 - octombrie 2009, respectiv iulie 2012 - decembrie 2012, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Printre altele, aceasta ar fi aprobat bugetul pentru derularea programului SEI, respectiv pentru licențierea Microsoft, ar fi inițiat și avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care ar fi urmărit favorizarea firmelor Compaq și Siveco, ar fi stabilit procente de participare la proiect în favoarea anumitor firme. Ca urmare ar fi fost achiziționate servicii și produse la prețuri peste valoarea pieței (licențe cu 30-40% mai scumpe, calculatoare și produse software la prețuri cu până la 50% mai mari). Pe 19 noiembrie 2014, Senatul a avizat cererea de începere a urmăririi penale împotriva fostului ministru.

* Dan Nica, ministru al Comunicațiilor în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Acesta ar fi acționat similar Ecaterinei Andronescu. În plus, procurorii l-au acuzat că, în perioada aprilie-noiembrie 2004, ar fi pretins și primit o parte din suma de circa 20 de milioane de dolari virată de Fujitsu Siemens Computers în contul unor societăți de tip off-shore, cu titlu de consultanță și asistență tehnică, aferentă contractului încheiat cu Guvernul României. În schimb, în baza influenței pe care o avea, Nica urma să asigure încheierea contractului în condițiile propuse de respectiva firmă. În cazul lui Nica, ancheta a fost îngreunată de faptul că DNA a trebuit să ceară avizul Parlamentului European pentru urmărirea penală a acestuia. În septembrie 2015, Comisia Juridică a PE a anunțat că-și declină competența în ceea ce privește ridicarea imunității fostului ministru PSD.

* Adriana Țicău, ministru al Comunicațiilor în perioada iulie-decembrie 2004, a fost acuzată de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influență și spălare de bani. Potrivit procurorilor, aceasta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi respectiv pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Fujitsu Siemens Computers şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Pe 3 octombrie 2014, președintele Traian Băsescu a aprobat cererea DNA privind începerea urmăririi penale.

* Daniel Funeriu, ministru al Educației în perioada 2009-2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. În baza notei semnate de acesta ar fi fost încheiat un contract de furnizare licențe pentru care Ministerul Comunicațiilor ar fi plătit 8,82 milioane de euro. Potrivit procurorilor, ar fi fost vorba de 179.259 de licențe, cu 72.990 mai mult decât calculatoarele compatibile existente în sistemul educațional. Și în cazul lui Funeriu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată în octombrie 2014.

* Alexandru Athanasiu, ministru al Educației în perioada 2003-2005, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. Acesta ar fi procedat la aprobarea bugetului pentru derularea Programului Sistem Educaţional Informatizat şi, respectiv, pentru proiectul ce a vizat licenţierea Microsoft, ar fi iniţiat şi avizat proiecte de hotărâri de Guvern prin care a urmărit favorizarea firmelor Compaq şi Siveco, respectiv firmele colaboratoare ale acestora. Cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată tot în octombrie 2014.

* Mihai Tănăsescu, ministru al Finanțelor Publice în perioada 2000-2004, a fost acuzat de abuz în serviciu, luare de mită, trafic de influenţă şi spălare de bani. În plus față de ceilalți foști miniștri, acesta a fost acuzat că, în perioada iunie 2003 – noiembrie 2004, ar fi pretins şi primit de la două persoane, prin intermediari, sume de bani provenind din încasările firmei Fujitsu Siemens Computers CA, ca urmare a derulării contractului de licenţiere Microsoft. Și în cazul lui Tănăsescu, cererea privind începerea urmăririi penale a fost aprobată de președinte în octombrie 2014.

* Șerban Mihăilescu, ministru coordonator al Secretariatului General al Guvernului în perioada decembrie 2000 - octombrie 2003, a fost acuzat de instigare la abuz în serviciu, trafic de influenţă și spălare de bani. Acesta l-ar fi determinat pe un alt ministru să semneze două hotărâri de Guvern şi Contractul de licenţiere Microsoft în condiţiile pe care le negociase. Senatul a aprobat cererea privind începerea urmăririi penale pe 19 noiembrie 2014.

* Valerian Vreme, ministru al Comunicațiilor în perioada septembrie 2010 - februarie 2012, a fost acuzat de abuz în serviciu. Acesta ar fi încheiat contractul subsecvent de suplimentare a numărului de licenţe pentru şcoli, în baza căruia Ministerul Comunicațiilor a efectuat plăţi totale de 8.825.673,50 euro. Camera Deputaților a aprobat pe 13 octombrie 2014 cererea DNA privind începerea urmăririi penale împotriva sa.

Partea de dosar referitoare la aceștia, dar și la alte persoane fizice și juridice a fost disjunsă. „Din dosarul inițial s-a disjuns pentru mai multe fapte, inclusiv pentru infracțiuni pentru spălare de bani chiar și pentru persoane care au fost inițial cercetate și au primit o soluție de netrimitere în judecată”, explica procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în luna mai 2016, într-un interviu acordat ziare.com. Tot atunci, șefa DNA spunea că anchetatorii sunt în faza constatării prejudiciului cauzat în dauna statului. Anterior, Kovesi a explicat că „au fost dispuse niște rapoarte de constatare financiară” și se „administrează în paralel anumite probe propuse de persoanele care sunt investigate în acest dosar”.