Sari la conținut

Cine sunt cei doi români acuzați că voiau să vândă arme teroriștilor din Columbia. Unul dintre ei a avut legături cu Viorel Hrebenciuc și Dan Matei Agathon

Procurorii americani descriu în detaliu modul în care Cătălin Vintilă, fost director general la Administraţia Naţională a Rezervelor de Stat şi omul de afaceri Virgil Georgescu, stabilit în Statele Unite, au pus la cale livrarea de arme pentru organizaţia teroristă columbiană FARC. Extremiştii l-au contactat pe Georgescu, cunoscut traficant de armament, iar el a luat legătura cu omul care a administrat rezervele strategice ale României. Negocierile au început în luna mai, dar ce nu ştiau suspecţii este că aşa-zişii terorişti erau de fapt ofiţeri ai serviciilor secrete sub acoperire.

În jurul datei de 23 septembrie 2014, în Bucureşti, Georgescu Virgil s-a întâlnit cu unul dintre ofiţerii sub acoperire americani. În timpul întânirii care a fost înregistrată audio-video, ofiţerul sub acoperire i-a explicat acestuia că asociaţii săi doresc să cumpere arme pentru a omorî americani, mai exact, să doboare elicoptere şi avioane americane”, spun procurorii de la parchetul din New York.

Cei doi români au acceptat să fie complici la moartea americanilor şi să furnizeze tunuri antiaeriene, mitraliere şi lansatoare de grenade. Au dat afacerii o aparenţă de legalitate.

Fostul director general al Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat plănuia să trimită armele în Africa, ţara pentru care România are licenţă de export. De acolo, marfa urma să plece clandestin, cu vaporul, spre Columbia.

Vintilă Cătălin le-a dat celor doi ofiţeri sub acoperire un catalog cu arme, denumit 'Catalogul lui Vintilă'. El le-a spus ofiţerilor că le-ar putea procura orice armă din acest catalog, inclusiv pistoale, mitraliere şi alte arme de mare putere”, mai spun procurorii americani.

Traficanţii români de arme au avut ultima întâlnire cu cei pe care îi credeau terorişti în Muntenegru, în octombrie. Într-o staţiune liniştită, au cerut prima tranşă de bani. Ofereau în schimb clienţilor posibilitatea să testeze tunurile anti-aeriene. La pachet veneau şi serviciile unui fost europarlamentar italian, care se ocupa de măsluirea actelor.

Inculpaţii Vintilă Cristian, Georgescu Virgil, Masimmo Romagnoli şi alte persoane încă neidenficate, au sprijinit organizaţia teroristă FARC cu servicii de consultanţă şi resurse, constând în: servicii financiare, consultanţă de specialitate, documente false şi arme. Inculpaţii aveau cunoştiinţă că FARC este o organizaţie angajată în acţiuni de terorism”, scriu procurorii în actul cu care au obţinut arestarea românilor şi a italianului.

Ei au fost reţinuţi la începutul săptămânii în Muntenegru şi de acolo vor fi duşi în Statele Unite. Acuzaţiile de terorism au şanse mari să îi trimită la închisoare pe viaţă. Ancheta procurorilor americani a fost dusă la bun sfârşit cu ajutorul colegilor din România.

Citiți și: 

FARC, capcana în care cad traficanții de arme. Alte cazuri celebre în care SUA au colaborat cu autoritățile române
Suspecți de terorism cu legături politice

Legăturile celor reținuți în cazul traficului de armament şi terorism duc până în Parlamentul României și la principalele partide politice. Cei doi români au legături cu foști și actuali membri PSD, Viorel Hrebenciuc şi Dan Matei Agathon. Iar fostul parlamentar italian ne-a vizitat de curând ţara.

Virgil Flaviu Georgescu, Cristian Vintilă şi Massimo Romagnoli par principalii actori ai unui scenariu de Hollyood. Românii arestaţi de procurorii americani au avut afaceri şi legături cu politicieni importanţi.

Virgil Flaviu Georgescu are 42 de ani şi dublă cetăţenie - română şi americană. Omul de afaceri este acţionar al unei firme ce în trecut a comercializat produse farmaceutice și care a făcut demersuri pentru legalizarea marijuanei medicinale în România. Ulterior societatea și-a schimbat domeniul de activitate şi a vândut servicii de securitate.

Cristian Vintilă a avut mai multe funcţii în cadrul Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat şi Probleme Speciale din subordinea Ministerului de Interne. A fost inspector al Direcţiei de Control Armamente şi Verificare, secretar general şi, în final, director general. A intrat în adminitraţia publică centrală în 2009, printr-un ordin al premierului Emil Boc. Cariera lui politică a început în scaunul de consilier judeţean, ales pe listele PSD Bacău. Acum este acţionar al mai multor firme. A fost partener de afaceri cu fostul vice-preşedinte PSD Viorel Hrebenciuc şi cu Dan Matei Agathon, fost deputat PSD de Bacău şi ministru în cabinetul Năstase.

„Din 2007 nu l-am mai văzut...(Reporter: În 2008 erați încă acționar într-o societate...) Și dacă eram acționar ce? Era o societate care a fost făcută pentru câțiva tineri din PSD cu care eu n-am avut nicio implicație...nici n-am luat vreun ban, nici n-am fost la vreo ședință”, spune Dan Matei Aghaton, fost ministru PSD.

Reţinut de americani pentru terorism, Cristian Vintilă are în ţară afaceri paşnice. Acţiuni la o firmă de imobiliare şi la una specializată în instaţii sanitare sau afaceri cu material lemnos. Afacere acum falimentară, care probabil l-a îndemnat să caute alte surse de venit.

Massimo Romagnoli, italianul arestat pentru terorism nu este nici el străin de România. În septembrie 2010, italianul a vizitat Alba Iulia în calitate de europarlamentar, cu ocazia unui eveniment organizat de Centrul Cultural Italian. La întâlnire au participat şi doi deputaţi - Clement Negruţ și Călin Potor, ambii parlamentari democrat-liberali la momentul respectiv.

Era vorba de dezvoltarea relaţiilor romano-italiene în judeţul Alba şi în Alba Iulia mai ales. Domnul Vasile Crişan era în PDL la vremea aia, dar relaţiile noastre erau strict politice... nu am o relaţie de prietenie cu domnia sa”, afirmă Clement Negruţ. 

FARC, gherilele care au terorizat Columbia

Membru al grupării FARC / Foto: Guliver/GettyImages

Forţele Armate Revoluţionare din Columbia sunt o grupare paramilitară marxist-leninistă, înfiinţată în 1964, cu scopul declarat de a lupta pentru reducerea decalajului dintre bogaţi şi săraci.

Organizaţia s-a dezvoltat în timpul războiului rece, cu ajutorul Moscovei, ajungând să aibă peste 15.000 de membri.

Specializată în acţiuni de gherilă, răpiri şi atentate, gruparea a acţionat atât în Columbia, cât şi în statele vecine. Peru, Venezuela, Brazilia, Panama şi Ecuador au fost ţintele preferate ale luptătorilor FARC. Gruparea şi-a făcut simţită prezenţa şi în alte ţări latino-americane, precum Mexic, Paraguay, Argentina sau Bolivia.

După încheierea Războiului Rece, Moscova a tăiat finanţarea, iar rebelii au intensificat traficul de droguri şi acţiunile teroriste. Rebelii au răpit mii de oameni, inclusiv un candidat la preşedinţie, au ucis mai mulţi oficiali, printre care un ministru, şi au deturnat un zbor comercial. Acum un deceniu, controlau o treime din teritoriul Columbiei.