Sari la conținut

Clămparu, 25 de ani de închisoare prin contopirea pedepselor primite în trei țări

Ioan Clămparu, considerat unul dintre cei mai periculoși traficanți de ființe umane, a fost condamnat luni de Tribunalul Alba la 25 de ani de închisoare și o amendă de 50.000 de lei, în urma contopirii pedepselor aplicate acestuia în trei țări - România, Spania și Italia.

Potrivit informațiilor furnizate AGERPRES de reprezentanții instanței, Tribunalul Alba a admis cererea de modificare a pedepsei formulată de Clămparu, care s-a predat autorităților din Spania în toamna lui 2011 și este deținut de anul trecut în Penitenciarul Aiud.

Instanța a constatat că Ioan Clămparu a fost condamnat în iulie 2014 de Tribunalul Sibiu la 11 ani și 8 luni de închisoare, pedeapsă pe care a descontopit-o în componentele ei individuale, și, de asemenea, că acestuia i-a fost aplicată o pedeapsă de 20 de ani de închisoare pronunțată într-un dosar din Spania.

În timpul procesului, instanța a solicitat clarificarea situației juridice a lui Ioan Clămparu, cu referire la o condamnare aplicată de organele judiciare italiene. S-a constatat astfel că pe numele lui Clămparu mai exista o condamnare, din 2008, dată de o instanță din Milano, de 18 ani de închisoare și o amendă de 45.000 de euro.

Tribunalul Alba a constatat că infracțiunile pentru care lui Clămparu i-au fost aplicate cele trei pedepse sunt concurente, fiind săvârșite mai înainte de a se fi pronunțat o condamnare definitivă pentru vreuna din ele. În consecință, a contopit cele trei pedepse aplicate în cele trei țări și îi aplică acestuia o pedeapsă de 20 de ani de închisoare, pe care a majorat-o la 25 de ani de închisoare, la care se adaugă o amendă în valoare de 50.000 de lei.

Instanța a emis un nou mandat de executare a pedepsei închisorii la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, se mai arată în decizie, care este cu drept de contestare la Curtea de Apel Alba Iulia în termen de trei zile de la comunicare.

Clămparu s-a predat autorităților din Spania în toamna lui 2011, Audiența Națională spaniolă decizând atunci închiderea românului, pe numele căruia fuseseră emise ordine europene de căutare și arestare pentru acuzațiile de exploatare sexuală în Spania și România.

În februarie 2012, Ioan Clămparu a fost condamnat, într-o primă fază, de instanța locală din Madrid, la 30 de ani de închisoare pentru că a obligat mai multe femei să se prostitueze. Ulterior, a primit 20 de ani de închisoare, pentru constituire a unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori și întreruperea cursului sarcinii, sentință recunoscută de Curtea de Apel Bacău, care a dispus transferarea în România a acestuia pentru executarea pedepsei.

Anchetatorii au susținut că rețeaua pe care Clămparu a inițiat-o a avut ca model modul de acțiune, regulile și pedepsele utilizate în cadrul Camorrei italiene. Clămparu i-a cunoscut pe ceilalți membri ai bandei, condamnați între timp și ei la închisoare, în penitenciarul de la Aiud, unde executa o pedeapsă pentru omor. El a fost eliberat condiționat în 1999, după executarea a două treimi din pedeapsa de 15 ani.

Potrivit procurorilor, pe relația România-Spania a acționat, din 2001, o rețea de trafic internațional de persoane, cu ramificații în mai multe județe din țară: Sibiu, Prahova și Neamț. Rețeaua era structurată într-o manieră piramidală, fiind condusă, potrivit anchetatorilor, de Ioan Clămparu, zis „Cap de porc”.

Conform rechizitoriului, existau segmente distincte ale rețelei care se ocupau de recrutarea sau racolarea victimelor, de obținerea documentelor de călătorie și transportul fetelor până în Spania, unde tinerele erau preluate de alți membri ai rețelei și obligate să practice prostituția. Principala zonă de acțiune a rețelei era „Casa de Campo” din Madrid, un parc imens, în care, în fiecare noapte, erau obligate să practice prostituția de către membrii grupării un număr de 120-150 de românce, supravegheate de proxeneți. Fetele erau obligate să se prostitueze numai cu cetățeni spanioli și nu aveau voie să vorbească una cu cealaltă despre adevărata lor identitate. Multe dintre fete au reușit cu timpul să fugă, unele chiar cu ajutorul unor clienți, și au depus mărturie împotriva racolatorilor și proxeneților.

Sursa: Agerpres