Sari la conținut
News Alert

Codurile penale se modifică de la lună la lună, deşi au intrat în vigoare de un an şi jumătate

Din februarie 2014 şi până astăzi, Curtea Constituţională a României a admis peste 25 de excepţii ridicate de avocaţi, instanţe şi parchete cu privire la neregulile descoperite în Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. Alte 120 de modificări au fost cerute de CSM, Parchetul General şi Ministerul Justiţiei. Asta a făcut ca legislaţia în domeniu să se schimbe de la o lună la alta.

Cred că sunt teribil de multe excepţii de neconstituţionalitate admise de la intrarea în vigoare a actualelor coduri. Mi se pare anormal să facem un cod şi să constatăm că multe instanţe nu pot să-l aplice pentru că nu au suficienţi judecători. Lucrurile acestea trebuiau lămurite de la bun început”, spune Laura Ștefan, expert anticorupție.

De regulă, o legislaţie de nivelul ăsta se discută în zona de legislativ, nu în zona de executiv. Ar trebui ca Parlamentul, prin comisiile juridice, prin comisiile de specialitate să insiste mai mult, să aibă mai multă legătură cu societatea, cu specialiştii, să existe mai mult dialog”, spune avocatul Daniel Caraman.

Printre cele mai grave nereguli descoperite au fost cele legate de lipsa unei durate maxime pentru care poate fi dispusă faţă de inculpat măsura arestului la domiciliu şi a controlului judiciar. Declararea ca necostituţională a acestor articole a dus la eliberarea unor suspecţi acuzați de corupţie, evaziune fiscală şi chiar de viol.

„Unele erori apărute în acest cod sunt de-a dreptul debusolante. E greu de explicat cum e posibil ca autorii codurilor - şi Parlamentul până la urmă, pentru că şi lui i-a revenit decizia finală în această materie -, să uite să pună un termen-limită pentru luarea unei măsuri preventive, de exemplu”, arată Laura Ștefan.

„Dau exemplu aici o chestiune legată de recunoaşterea vinovăţiei în cursul urmăririi penale şi sesizarea instanţei cu un acord de recunoaştere a vinovăţiei. Avem recunoaşteri ale învinuirilor care rămân definitive la instanţele inferioare şi care nu sunt supuse unei cenzuri ale unei instanţe pentru a discuta despre ceea ce ne interesează”, explică avocatul Daniel Caraman.

Valul de cereri către Curtea Constituţională creşte de la o zi la alta. În acest moment sunt aproape 100 dosare în aşteptare, în care sunt reclamate încălcări ale legii fundamentale.

Inteligent ar fi ca Parlamentul să încerce să analizeze toate aceste lucruri şi în loc să promoveze proiecte fantasmagorice, care aruncă în aer întreg sistemul de justiţie din România, să se concentreze pe rezolvarea acelor probleme reale care au apărut în legătură cu cele două Coduri”, este de părere Laura Ștefan.

Soluţiile date de judecătorii de la Curtea Constituţională sunt obligatorii şi general valabile. Guvernul şi Parlamentul au la dispoziţie 45 de zile pentru ca articolele greşite să fie puse în acord cu Legea fundamentală. În caz contrar ele devin nule.