Sari la conținut

Curtea Constituţională: "Preşedintele poate să exprime opinii şi opţiuni politice, dar preferinţele sale nu produc efecte juridice"

 

Curtea Constituţională (CC) a respins, în 21 mai, sesizarea Guvernului privind implicarea preşedintelui Traian Băsescu în campania electorală, formulată după ce şeful statului s-a fotografiat îmbrăcat cu un tricou PMP.

Curtea a fost sesizată să decidă dacă aspectele sesizate în cererea prim-ministrului întrunesc elementele constitutive ale unui conflict juridic de natură constituțională între preşedinte şi Guvern şi să analizeze dacă prin conduita şi declarațiile publice cu privire la susţinerea unui anumit partid politic, președintele a săvârşit acte şi acțiuni concrete prin care a afectat competenţele Guvernului României în ceea ce privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor europarlamentare şi a celor parlamentare parţiale.

Analiza existenţei conflictului dintre preşedinte şi Guvern

Curtea a remarcat că „prerogativele constituţionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii ţări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol activ, prezenţa lui în viaţa politică neputând fi rezumată la un exerciţiu simbolic şi protocolar.

Curtea a constatat că preşedintele poate, în virtutea prerogativelor şi a legitimităţii sale, să exprime opinii şi opţiuni politice, să formuleze observaţii şi critici cu privire la funcţionarea autorităţilor publice şi a exponenţilor acestora, să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naţional.

MOTIVAREA deciziei CCR AICI

„Opiniile, observaţiile, preferinţele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice, autorităţile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. În orice caz, exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaţa politică şi socială a ţării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar Constituţiei.

Interdicţiile prevăzute de art.84 alin.(1) din Constituţie potrivit cărora, în timpul mandatului, Preşedintele României nu poate fi membru al unui partid şi nu poate îndeplini nicio altă funcţie publică sau privată „nu exclud posibilitatea exprimării, în continuare, a opiniilor politice, a angajamentelor şi a scopurilor prezentate în programul său electoral ori să militeze şi să acţioneze pentru realizarea acestora, cu respectarea prerogativelor constituţionale”

Or, analizând faptele concrete menţionate în sesizarea prim-ministrului României, imputate Preşedintelui României, Curtea reţine că acestea nu pot fi calificate ca fiind acte sau fapte juridice, întrucât conduita şi declaraţiile publice, cu evident caracter politic, nu au caracter decizional şi nu produc efecte juridice.

Președintele României nu a afectat şi nici nu avea cum să afecteze atribuțiile şi competenţele Guvernului României în ceea ce privește organizarea şi desfăşurarea alegerilor membrilor din România în Parlamentul European şi a alegerilor parțiale pentru Parlamentul”, se arată în motivarea decizie Curţii Constituţionale.

Implicarea preşedintelui în campania electorală

„Această cerere adresată Curţii Constituţionale excede competenţei sale de soluţionare în cadrul atribuţiei referitoare la soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice. Astfel, prin pronunţarea unei decizii în condiţiile solicitate de prim-ministrul României, Curtea nu ar soluţiona un conflict între autorităţile publice, ci ar urma să aprecieze, în mod independent de existenţa vreunui conflict, dacă conduita şi declaraţiile publice ale Preşedintelui constituie activitate de propagandă cu scopul de a determina alegătorii să îşi exprime voturile în favoarea unor competitori electorali, şi, subsecvent, să stabilească dacă o atare activitate este sau nu conformă cu Constituţia”, au motivat judecătorii CCR.