Sari la conținut

Decizie CJUE: Condiţiile inumane din închisorile din România pot amâna executarea unui mandat european de arestare

În plus, potrivit deciziei instanţei europene, dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, autoritatea însărcinată cu executarea mandatului trebuie să decidă dacă este necesar să pună capăt procedurii de predare.

Decizia a fost luată pornind de la două speţe privind mandate europene de arestare emise pe numele unui maghiar şi, respectiv, a unui român.

În cauza C-404/15, un judecător de instrucție maghiar a emis două mandate europene de arestare împotriva lui Pál Aranyosi, resortisant maghiar, pentru efectuarea urmăririi penale ca urmare a două infracțiuni de furt calificat prin efracție pe care acesta le-ar fi comis în Ungaria.

În cauza C-659/15 PPU, o instanță română a emis un mandat european de arestare împotriva lui Robert Căldăraru în scopul executării în România a unei pedepse de un an și opt luni închisoare pentru conducere pe drumurile publice fără permis.

Întrucât cei doi au fost descoperiți în Germania, este de competența autorităților germane să examineze mandatele. Sesizată cu chestiunea dacă aceste două mandate ar trebui executate, Hanseatisches Oberlandesgericht in Bremen (Tribunalul Regional Superior din Bremen, Germania) a constatat că condițiile de detenție la care ar putea fi supuși domnii Aranyosi și Căldăraru în închisorile maghiare și respectiv românești ar încălca drepturile fundamentale, îndeosebi dispoziția din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene care interzice tratamentele inumane sau degradante. Astfel, în hotărârile sale din 10 iunie 2014 și din 10 martie 2015, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că România și Ungaria au încălcat drepturile fundamentale din cauza suprapopulării carcerale care caracterizează penitenciarele lor”.

Instanța germană a solicitat Curții de Justiție să stabilească dacă, în asemenea împrejurări, executarea mandatelor europene de arestare poate sau trebuie să fie refuzată sau subordonată obținerii de la statul membru emitent de informații care să permită verificarea conformității condițiilor de detenție cu drepturile fundamentale.

Întrucât Robert Căldăraru se află în prezent în detenție în Germania, cauza sa a fost supusă procedurii preliminare de urgență prevăzute de Regulamentul de procedură al Curții.

Pál Aranyosi nu este încarcerat în prezent, aşadar cauza sa nu a fost supusă acestei proceduri.

Cu toate acestea, întrucât cele două cauze au același obiect, Curtea a decis să le conexeze în vederea pronunțării hotărârii.

Prin hotărârea pronunțată astăzi, Curtea amintește că interdicția absolută a pedepselor și tratamentelor inumane sau degradante face parte dintre drepturile fundamentale protejate de dreptul Uniunii.

Astfel, atunci când autoritatea responsabilă de executarea unui mandat dispune de elemente care atestă un risc real de tratament inuman sau degradant al persoanelor deținute în statul membru emitent, ea trebuie să aprecieze acest risc înainte de a decide predarea persoanei în cauză.

Atunci când un asemenea risc decurge din condițiile generale de detenție în statul membru în cauză, constatarea acestui risc nu poate conduce, în sine, la refuzul executării mandatului. Astfel, este necesar să se demonstreze că există motive serioase și temeinice de a crede că persoana în cauză se va expune efectiv unui asemenea risc din cauza condițiilor de detenție avute în vedere în privința sa. Pentru a putea aprecia existența acestui risc în privința persoanei în cauză, autoritatea responsabilă de executarea mandatului trebuie să solicite autorității emitente să furnizeze de urgență toate informațiile necesare cu privire la condițiile de detenție.

Dacă, în lumina informațiilor furnizate sau a oricărei alte informații de care dispune, autoritatea responsabilă de executarea mandatului constată că există, în privința persoanei care face obiectul mandatului, un risc real de tratament inuman sau degradant, executarea mandatului trebuie amânată până la obținerea de informații complementare care permit înlăturarea existenței unui asemenea risc. Dacă existența acestui risc nu poate fi înlăturată într-un termen rezonabil, această autoritate trebuie să decidă dacă este necesar să se pună capăt procedurii de predare”, potrivit deciziei Curţii.