DNA cere o pedeapsă mai mare pentru Adrian Severin

Data publicării:
161114_ADRIAN_SEVERIN_ICCJ_01_INQUAM_Octav_Ganea_
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Procurorii DNA au cerut, luni, la ultimul termen al procesului în care Adrian Severin este acuzat de luare de mită şi trafic de influenţă, ca fostul europarlamentar să fie condamnat la şase ani şi jumătate de închisoare cu executare, plus un spor de pedeapsă, după ce, în primă instanţă, el a primit trei ani şi trei luni de închisoare. Instanţa supremă a amânat pentru 16 noiembrie pronunţarea în acest caz, informează News.ro.

161114_ADRIAN_SEVERIN_ICCJ_01_INQUAM_Octav_Ganea_
Foto: Inquam Photos/Octav Ganea

Unul dintre avocaţii lui Adrian Severin a susţinut, luni, la ultimul termen al procesului, că videoconferinţa cu jurnaliştii britanici a fost viciată şi că ar trebui desecretizate documente ale SRI. Apărătorul a solicitat, de asemenea, expertize tehnice ale înregistrărilor din dosar.

Un alt avocat a avut o altă cerere. El a susţinut că există capturi care demonstrează că nu Severin este în înregistrări, ci un fost premier belgian. Apărătorul a solicitat sesizarea instanţei supreme pentru dezlegarea unei chestiuni de drept, şi anume dacă pot fi folosite în procesul verbal înregistrări făcute de o persoană privată fără aprobare de la magistraţi.

Judecătorul i s-a adresat imediat avocatului: „De ce nu aţi invocat aceste lucruri în procedura de camera preliminară?”.

Răspunsul apărătorului a fost: „Am cerut şi acolo. Acest dosar a fost făcut în urma autosesizării procurorilor în urma unui videoclip, deci nu e o probă directă. Sunt suprapuse cuvinte peste imagini.”

Procurorul DNA s-a opus cererilor avocaţilor, susţinând că nu este vorba de o chestiune de drept. Instanţa a respins toate cererile având în vedere ca a existat cameră preliminară, menționează News.ro.

În continuarea şedinţei, Adrian Severin a depus un certificat de sănătate eliberat de o clinică din Viena, o scrisoare care îl elogiază, din partea Universităţii "Titu Maiorescu", precum şi o scrisoare diplomatică.

Unul dintre avocaţii lui Severin a ridicat o excepţie de neconstituţionalitate, susţinând că un text de lege din Codul Penal nu este previzibil şi este redactat imprecis cu privire la dreptul la apărare.

Avocatul a mai spus că Adrian Severin a luptat pentru statul de drept încă din 1990 şi că el este responsabil de inamovibilitatea judecătorilor.

Instanţa a respins cererea care viza excepţia de neconstituţionalitate.

Boala incurabilă, motivare pentru închisoarea cu suspendare

Procurorul DNA a susţinut că se impune ca Adrian Severin să fie condamnat la şase ani şi şase luni pentru luare de mită şi cinci ani pentru trafic de influenţă. DNA a cerut şi un spor de pedeapsă, având în vedere pregătirea juridică a fostului europarlamentar. Totodată, procurorul a solicitat ca lui Severin să îi fie interzise unele drepturi, pe o perioadă de cinci ani după executarea pedepsei.

Avocaţii fostului europarlamentar au solicitat achitarea clientului lor, iar în cazul în care acesta ar fi, totuşi, condamnat, au cerut ca pedeapsa să fie cu suspendare, având în vedere că Severin ar suferi de o boală incurabilă.

Procurorul DNA a arătat în faţa instanţei că ceilalţi doi eurodeputaţi implicaţi în acest caz au fost condamnaţi definitiv încă din 2014.

În ultimul cuvânt, Adrian Severin a spus că nu poate fi decât exasperat la auzul afirmaţiei că ar fi acceptat bani pentru a depune amendamente în Parlamentul European.

„Nu pot fi decât exasperat să aud asemenea afirmaţie fără nicio probă, că aş fi acceptat bani pentru a depune amendamente. Contractul a fost unul de consultanţă, pe care l-am onorat. N-am vorbit de depunerea amendamentelor contra cost. Am încheiat un contract şi am aşteptat declararea lui. Întreaga ipoteză este absurdă. Nimeni nu-ţi plăteşte 12.000 de euro pentru depunerea unui amendament fără să ştii că va fi însuşit de ceilalţi”, a declarat Severin.

El a adăugat că procesul său este unul politic şi că nu poate recunoaşte că România a trimis în cele mai înalte funcţii un hoţ.

„Acest proces este urmărit din străinătate şi nu a început în România. Cu zece zile înainte m-am întâlnit cu liderii opoziţiei ruse care mi-au dat o listă cu susţinătorii oligarhilor ruși. A dispărut lista după ce mi s-a încuiat biroul. Sunt parte a istoriei. Am fost cel mai bun preşedinte al OSCE. Am fost raportor ONU.

Puteam să fac înţelegerea judiciară şi probabil aş fi luat o pedeapsă cu suspendare. Eu nu pot să cooperez. Sunt cel mai sărac om politic din România. Mi-am sacrificat familia şi prietenii. Nu pot să recunosc că România a trimis în cele mai importante funcţii un hoţ. În Belarus toată lumea mă ştie.  Am eliberat deţinuţi politici cărora le-am aparat drepturile. Eu sunt, dintr-un accident, o parte din istoria acestei ţări. Este un proces politi, care va produce consecinţe”, a mai spus Severin.

Instanţa supremă a amânat pentru 16 noiembrie pronunţarea unei decizii în dosarul lui Adrian Severin.

Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a judecat luni ultimul termen din dosarul în care Adrian Severin a contestat condamnarea sa, în 23 februarie, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare, în dosarul în care a fost pus sub acuzare în calitate de europarlamentar, pentru luare de mită şi trafic de influenţă.

Fostul europarlamentar a fost trimis în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe 11 septembrie 2013, pentru luare de mită şi trafic de influenţă, iar în 23 februarie 2016 a fost condamnat, de instanţa de fond, la trei ani şi trei luni de închisoare cu executare. Decizia a fost contestată de Adrian Severin şi de procurori la Completul de cinci judecători al instanţei supreme, care va pronunţa o decizie definitivă în această cauză.

La momentul investigaţiei jurnalistice, trei europarlamentari - Adrian Severin, fostul ministru sloven de Externe Zoran Thaler şi fostul ministru austriac de Interne Ernst Strasser - ar fi acceptat „să-şi vândă serviciile” unor jurnalişti ai ziarului "The Sunday Times", care pretindeau că se ocupă cu acţiuni de lobby.

Reporterii au propus mai multor membri ai Parlamentului European să le plătească 100.000 de euro pe an în schimbul „ajutorului” pentru adoptarea unor amendamente. 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri