Dosarul lui L. Dragnea: Mai mulţi martori spun că nu şi-au recunoscut semnăturile pe listele electorale

Completul de cinci judecători de la instanţa supremă a continuat joi audierile de martor în dosarul privind fraudele la referendumul din 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu, în care sunt acuzaţi Liviu Dragnea şi alţi aproximativ 70 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare.

Elena Ştefănescu a arătat, în faţa Completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, că la referendumul din 2012 a votat în Alexandria (judeţul Teleorman), la secţia de votare nr. 7. "Mi-au fost prezentate două liste, dar doar pe una era semnătură mea. Semnătura de pe a doua listă, unde apărea din nou numele meu, nu-mi aparţinea. Am precizat procurorului că am votat o singură dată", a arătat femeia.

Corina Chivu le-a spus judecătorilor că a votat la referendum în Bucureşti, deşi locuia la Ciuperceni, iar acolo apărea ca fiind prezentă la vot. "În perioada respective, am venit în Bucureşti să o ajut pe sora mea, care avea un copil mic de crescut. La secţia de poliţie mi-au prezentat o lista de votare din satul Poiana, ocazie cu care am constatat că apărea o semnatură care nu-mi aparţinea. În Bucureşti am votat pe o lista suplimentară", a spus martora.

Un alt martor, Ionica Miu, a declarat că nu a votat la referendum, dar apărea ca prezentă în secţia de votare din satul Poiana, judeţul Teleorman: "La sediul poliţiei din Ciuperceni mi-a fost prezentată lista permenentă de votare şi apărea numele meu. Nu am votat eu. Nu pot preciza cine mi-a falsificat semnătura. Despre soacra mea, Miu Ioana, ştiu că nici aceasta nu a votat, deşi apărea semnătura ei pe listă. Amândouă am stat acasă în acea zi, am fost în imposibilitate de a merge la vot".

Costina Andrei, chemată la instanţă tot pentru a da declaraţie în calitate de martor, a arătat că a votat la referendumul din 2012 la Şcoala din comuna Plosca, dar aparţinea de secţia de votare de la Căminul Cultural. "În ziua respectivă, întrucât secţia de votare de la Şcoala Mare era situată în drumul meu spre casă, am apreciat că se impune să-mi exercit dreptul de vot pe lista suplimentară. Ulterior referendumului, am fost la parchet şi am putut constata că pe lista electorală permanentă de la Căminul Cultural era trecut numele meu şi o semnatură care nu-mi aparţinea, lucru pe care l-am adus la cunoştinţa procurorului. Dreptul de vot mi l-am exercitat doar la Şcoala Mare, pe lista suplimentară", a spus femeia.

Şi martorul Alexandru Robert Savinel, a declarat că a votat la o secţie de la Şcoala Mică din comuna Plosca, pe lista suplimentară, dar că o semnătură, pe care nu o recunoaşte, apare pe lista de la secţia de votare de care aparţine: "La parchetul din Roşiorii de Vede mi-a fost prezentata lista electorală permanentă a secţiei de votare de care eu aparţineam. Pe acea listă am văzut indicat numele meu, dar semnătura nu-mi aparţinea. Nu ştiu cine a făcut semnătura mea".

Alexandra Gavanescu a arătat că nu a votat în 2012 pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu şi nu a solicitat urna mobilă de votare: "La secţia de poliţie le-am spus că eu nu am votat, le-am arătat şi cartea de identitate, nu era nicio ştampilă pe ea. Mi-au arătat o listă electorală pe care era numele meu şi o semnătură, dar le-am spus că semnătura nu-mi aparţine şi că nu ştiu cine a făcut-o".

Martorul Nicu Balauru a arătat şi el în faţa instanţei că nu a votat în 2012 la referendum: "La solicitarea instanţei, am dat cartea de identitate instanţei, unde apare ştampila "Votat". Menţionez că la acea vreme nu am dat cartea de identitate altei persoane, nici nu mi-am pierdut cartea de identitate, dar nici nu pot da o explicaţie plauzibilă de ce ştampila de vot apare pe cartea mea de identitate", a spus Balauru. "Precizez încă o dată că este reală susţinerea mea, în sensul că nu mi-am exercitat dreptul la vot. Nu pot da nicio explicaţie a faptului că autocolantul demonstrează că aş fi fost prezent la vot".

Teodora Dobre a arătat că nu a votat la referendumul din 2012, deşi a aşteptat să vină la locuinţa sa persoane cu urna mobile: “Nimeni nu s-a prezentat la domiciliul meu”. Numele femeii apare însă pe o listă de votare suplimentară la Ţigăneşti.

A urmat la declaraţie Ileana Droc, tot martor în dosar, care a arătat că nu a votat la referendum, dar la Poliţia din Bragadiru i s-a prezentat lista electorală permanentă de la secţia de votare de care aparţinea, iar in dreptul numelui său era o semnătură care nu-i aparţinea: "Nu ştiu cine a semnat în locul meu, nu am dat cartea de identitate altei persoane pentru a vota în locul meu".

Marius Adrian Bazavan a declarat că nu a votat la referendumul din 2012 pentru că atunci nu era acasă, fiind plecat Călimăneşti (judeţul Vâlcea): “Nici aici nu am votat. Ulterior referendumului, la sediul Poliţiei din Bragadiru mi s-a arătat o listă pe care mi-am văzut numele şi o semnătură care nu-mi aparţinea. Nu ştiu cine a făcut acea semnătura, nu am dat cartea mea de identitate unei alte persoane pentru a exercita în numele meu dreptul la vot".

În continuare au fost audiaţi martorii propuşi de preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Unul dintre martori, Alexandru Batagui, a explicat instanţei că a făcut două aplicaţii. "Prima aplicaţie viza urmărirea prezenţei la vot în timpul desfăşurării referendumului şi numărătoarea paralelă după închiderea urnelor, pe baza raportării membrilor PSD din secţii. Urmărirea prezenţei la vot se făcea din oră în oră", a spus Batagui.

El a adăugat că cea de-a doua aplicaţie permitea transmiterea de sms-uri către o listă de numere de telefon ale persoanelor implicate în campanie. "Pentru prima aplicaţie, cei prezenţi în sediu puteau vedea, din oră în oră, care era prezenţa la vot. La nivelul PSD, probabil şi al PNL, se stabilise cine putea intra în prima aplicaţie, dacă se constata că nu s-au transmis sms-uri sau nu exista semnal GSM, şi se introduceau manual", a spus Batagui.

Întrebat de avocatul lui Dragnea ce ştie despre adresa privind organizarea de tombole, Batagui a arătat: "Am cunoştinţă de această adresa, dar nu am fost implicat în aceasta chestiune, nu cunosc detalii. Din câte am auzit, adresa aceasta a fost redactată doar electronic, având scanată semnatura domnului Dragnea. Nu pot preciza dacă a fost trimisă în teritoriu, eu nu am trimis-o".

La un moment dat, judecătoarea Livia Stanciu a dorit să ştie dacă aplicaţia permitea aflarea secţiile de votare unde prezenţa la vot era mai scăzută. Alexandru Batagui a spus că erau 18.000 de secţii de votare şi aplicaţia permitea identificarea prezenţei la vot la nivelul tuturor acestora, inclusiv identificarea secţiilor cu o prezenţă mai slabă la urne.

Martorul a mai arătat că cea de-a doua aplicaţie permitea transmiterea, de la nivel central, de sms-uri către coordonatorii din teritoriu, dar că nu s-a urmărit transmiterea de mesaje care să aibă drept consecinţă luarea de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi: "Cei de la judeţe aveau posibilitatea de a vizualiza permanent evoluţia la vot, şi nu era necesar ca noi, de la centru, să le dăm îndemnul pentru mobilizarea la vot a celor care nu îşi exercitaseră dreptul la vot".

Despre a doua aplicaţie, martorul propus de apărarea lui Dragnea a explicat faptul că erau conectate cinci sau şase calculatoare, cu un singur username şi o parolă ce a fost dată mai multor persoane: “Nu pot preciza persoana anume care a dat username-ul şi parola. Ştiu câteva persoane care aveau parola şi usename, dar nu pe toate, respectiv Frunzette Iulia, Zobuian Iulia, Cristina Neamţu şi alţii".

Judecătorul Livia Stanciu a mai întrebat dacă, la sediul PSD, nimeni nu ştia de nimeni şi dacă Liviu Dragnea era coordonator de campanie doar pe hârtie.

Alexandru Batagui a spus că la sediul de campanie nu s-au stabilit atribuţiile pentru fiecare persoană, dar coordonatorul tuturor activităţilor era Liviu Dragnea. "Nu am cunoştinţă ca Liviu Dragnea să fi dat ordin de trimitere a sms-urilor. Nu pot preciza cine erau decidenţii pentru redactarea mesajelor şi cine era persoana care dădea ordinul de trimitere. Eu personal am trimis unul dintre mesajele tip sms semnat cu "Liviu Dragnea". Dar nu -mi amintesc cine mi-a cerut să trimit acel mesaj. Nu ştiu dacă Liviu Dragnea a văzut sms-urile înainte de a fi transmise", a adăugat martorul.

Tot joi a fost audiată şi Iuliana Mihaela Zobuian, şefa Direcţiei Organizare din Secretariatul General al PSD, care le-a spus judecătorilor că şeful de campanie la referendum era Liviu Dragnea, desemnat de alianţa USL. Ea a arătat că nu ştie cine a dispus redactarea adresei privind organizarea de tombole, pe care a găsit-o pe contul de email al Secretariatului. “Când i-am arătat adresa, reacţia lui Liviu Dragnea a fost extrem de nervoasă şi mi-a reproşat mie şi colegei Frunzette că nu ştim să gestionăm activitatea din sediul PSD", a precizat Zobuian.

Martora a mai spus că drept de a trimite sms-uri aveau ea, Alexandru Batagui, Iulia Frunzetti, Ionuţ Ciobotariu “şi mai mulţi tineri din PSD"."Domnul Dragnea nu se ocupa de crearea sau expedierea acelor adrese. (…) Nu am identificat persoana care a redactat adresele şi a decis expedierea lor. Nici eu, nici domnul Dragnea nu am identificat persoana", a mai susţinut aceasta.

Apoi a fost audiat Gheorghe Arghire, propus martor pentru Sorin Sângerean, unul dintre inculpaţi. Acesta a spus că a fost, în perioada referendumului, şef de post la Poliţia de la Suraia (judeţul Vrancea) şi că se ocupa de urna mobilă în comună, la două dintre cele trei secţii de votare. "Îmi amintesc că au fost câteva persoane pe care nu le-am găsit la domiciliu, au fost câteva buletine de vot care au fost restituite membrilor comisiei", a spus acesta.

La următorul termen al dosarului “Fraude la referendum”, din 31 martie, vor fi audiaţi alţi martori, unii dintre ei fiind citaţii cu mandate de aducere.

Pe 15 mai 2015, Liviu Dragnea, a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul "Fraude la referendum". În acelaşi dosar, 45 de inculpaţi au fost achitaţi, dintre care opt au fost preşedinţi de secţii de votare şi 37 au fost membri ai unor secţii de votare.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţă şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub formă autoratului, complicităţii sau a instigării.