Sari la conținut

Dosarul Murfatlar. Demisii la nivel înalt la Finanțe

Anchetă extinsă în dosarul Murflatar, în care statul ar fi fost păgubit cu peste 600 de milioane de lei. Un secretar de stat de la Ministerul Finanţelor şi alţi patru directori sunt anchetaţi sub control judiciar pentru abuz în serviciu. În total, în acest dosar sunt suspectate 50 de persoane. Secretarul de stat Mariana Vizoli și șeful Antifraudă, Daniel Diaconescu, au demisionat, iar ministrul Finanțelor le-a acceptat demisiile.

Mariana Vizoli a fost numită în 19 septembrie 2016 secretar de stat în Ministerul Finanțelor Publice pe probleme de fiscalitate. Ea l-a înlocuit pe Gabriel Biriș, care și-a dat demisia din această funcție pe fondul unor discuții cu privire la proiectul de modificare a Codului Fiscal pe care acesta îl susținea.

Marian Vizoli a fost anterior director al Direcției legislație Cod fiscal și reglementări vamale din Ministerul Finanțelor Publice.

ministerul de finante

Am spus-o încă de la începutul mandatului meu, Ministerul Finanțelor Publice și ANAF sunt printre cele mai importante instituții din România, iar reprezentanții lor trebuie să fie mai presus de orice suspiciune. Asupra integrității membrilor din conducerea Ministerul Finanțelor Publice și ANAF nu trebuie să existe nicio urmă de îndoială”, a spus ministrul Finanțelor, Anca Dragu.

ANAF a pus la dispoziția DNA toate documentele solicitate și va continua să ofere toate informațiile necesare pentru finalizarea anchetei, se arată în comunicatul Ministerului de Finanțe.

Oficialii din minister sunt acuzați că, în perioada 2010-2012, nu și-ar fi îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu și astfel s-ar fi favorizat activitatea firmelor din grupul Murfatlar.

Alte șapte persoane din cadrul grupului Murfatlar sunt suspectate în acest dosar.

Prejudiciul de aproape 600 de milioane de lei a fost produs prin neplata taxelor la stat, cu ajutorul celor trei funcționari publici.

Companiile vizate în acest dosar s-au sustras de la plata obligațiilor fiscale prin înregistrarea unor operațiuni fictive care au avut ca scop mărirea cuantumului taxei pe valoarea adăugată deductibilă.

În temeiul deconturilor de TVA cu opțiune de rambursare, societățile menționate au susținut ulterior că au de încasat bani de la bugetul de stat, astfel că împotriva lor să nu fie luate măsurile prevăzute de lege care să le oblige să plătească obligațiile fiscale restante, arată procurorii.

Astfel, trei companii au înregistrat în contabilitate facturi emise de pretinși furnizori în scopul de a majora artificial taxa pe valoarea adăugată deductibilă, astfel încât, printr-o eventuală compensare ori rambursare, această sumă să poată acoperi celelalte obligații fiscale pe care societățile le înregistrează din activitatea de producție a băuturilor alcoolice.

De exemplu, în perioada septembrie 2012-iunie 2014, una dintre companii a înregistrat de la furnizorii săi facturi de avans în valoare de aproximativ 400 de milioane de euro, plus TVA de aproximativ 86 milioane de euro, potrivit procurorilor.

Suma din facturile în avans este comparabilă cu ratele de capital pe care România le-a plătit Fondului Monetar Internațional în perioada 2012 – 2015 sau cu împrumutul contractat de România de la Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în 2011, se arată în comunicatul DNA.

La fel, o altă companie vizată în această anchetă a înregistrat facturi de la furnizori artificiali în valoare totală de aproximativ 370 milioane de euro, din care aproximativ 65 milioane de euro TVA.

Scopul pentru care și această societate a înregistrat facturile de avans în contabilitate a fost, ca și în cazul anterior, pe de o parte, sustragerea de la plata taxei pe valoarea adăugată și de la plata altor obligații fiscale restante, în special accize, iar, pe de altă parte, obținerea unor sume de bani de la bugetul general consolidat.

Trei societăți comerciale vizate de dosar au solicitat deschiderea procedurii reorganizării judiciare și au susținut că, împotriva unei societăți aflate în insolvență, nu pot fi luate măsuri care să o constrângă să plătească obligațiile fiscale restante.