Sari la conținut

Dosarul OUG 13. Procurori DNA, audiați la CSM

Trei procurori DNA au fost audiați la CSM într-o anchetă disciplinară. Sunt magistraţii care au deschis şi instrumentat dosarul referitor la adoptarea controversatei Ordonanţe de Urgenţă 13, care a scos sute de mii de oameni în stradă.

Este vorba despre şeful Secţiei a II-a din DNA, Marius Bulancea, cel care le-a repartizat ancheta celorlalţi doi procurori vizaţi de ancheta disciplinară - Paul Dumitriu şi Jean Uncheşelu.

Cei trei sunt cercetați disciplinar după ce Inspecţia judiciară a decis că în cazul celor trei ar fi suspiciuni de exercitare a funcţiei cu rea-credinţă sau neglijenţă.

Cercetarea a fost demarată la finalul lunii mai. Inspecţia Judiciară a luat decizia în timp ce verifica sesizarea făcută de o publicaţie online, care însă îi viza pe şefa DNA şi pe procurorul general. Această sesizare a fost clasată.

Inspecţia Judiciară motivează că, prin conduita adoptată de procurorul şef secţie şi de procurorul şef adjunct secţie în ceea ce priveşte înregistrarea denunţului formulat în 31 ianuarie şi constituirea dosarului privind Ordonanţa 13, anterior completării denunţului cu elemente noi de natură să atragă competenţa DNA, „au fost nesocotite dispoziţiile art. 294 alin. 1 şi 3 din Codul de procedură penală („CPP), art. 58 alin. 1 şi 2 din CPP, dispoziţiile procedurale din Legea nr. 78/2000 şi din Legea nr. 115/1999 la care fac trimitere prevederile art. 3 alin. 1 lit. a, art. 13 şi art. 24 din O.U.G. nr. 43/2002, cu modificările ulterioare”.

Nerespectarea normelor de drept procesual în exercitarea atribuţiilor de serviciu care impuneau organului judiciar, pe de o parte, soluţia de clasare fără a efectua acte de urmărire penală ca urmare a incidenţei unuia dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale şi, pe de altă parte, să nu dispună începerea urmăririi penale cu privire la faptă, întrucât toate faptele reclamate în cauză priveau în realitate aspecte legate de procedura de adoptare a unui act normativ, respectiv aspecte de oportunitate şi legalitate care nu cad sub incidenţa controlului organelor de cercetare penală, indiferent de încadrarea juridică stabilită de către procuror (art. 294 alin. 3 din CPP şi art. 315 alin. 1 lit. b din acelaşi cod şi respectiv, art. 305 alin. 1 din CPP)”, explică Inspecţia Judiciară.

Totodată, inspectorii judiciari arată că procurorul Marius Bogdan Bulancea a încălcat dispoziţiile art. 304 alin. 2 cu referire la prevederile alin. 1 CPP în ceea ce priveşte efectuarea urmăririi penale în dosar (în legătură cu desemnarea unui al doilea procuror de caz şi cu semnarea a numeroase adrese întocmite în cauză, transmise altor instituţii, având ca obiect solicitările formulate de către procurorii de caz în interesul urmăririi penale efectuate) şi neexercitarea din oficiu a atribuţiilor privind infirmarea actelor sau măsurilor date de procurorii de caz cu nerespectarea dispoziţiilor legale.

În raportul IJ se mai menţionează că efectul a fost încălcarea gravă a principiului separaţiei puterilor în stat de către cei trei procurori DNA, care „s-au considerat competenţi să verifice oportunitatea, respectarea procedurii legislative şi, implicit, legalitatea adoptării Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului”.

Conform sursei citate, o altă consecinţă a fost deteriorarea încrederii şi a respectului opiniei publice faţă de funcţia de magistrat, cu consecinţa afectării imaginii justiţiei, ca serviciu public, în raport de faptul că, dată fiind conduita concretă adoptată de procurorii cercetaţi, concretizată în încălcarea normelor de procedură penală arătate, s-a constatat de către Curtea Constituţională, prin aceeaşi decizie, faptul că Ministerul Public nu doar că şi-a depăşit atribuţiile prevăzute de Constituţie şi de lege, dar şi-a şi arogat atribuţii ce aparţin Curţii Constituţionale sau puterii legislative.

Inspecţia Judiciară mai spune că acţiunea disciplinară împotriva celor trei procurori a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii, care va decide cu privire la răspunderea magistraţilor.

Dosarul privind OUG 13 a fost închis în 26 iunie de către procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe fondul deciziei pronunţate de Curtea Constituţională în urma sesizării privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Guvern şi DNA.

În dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.

DNA preciza că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat „pe loc” acest aviz.