Sari la conținut

F. Iordache, după clasarea dosarului OUG 13: S-a dovedit că am făcut ce era corect şi legal

Fostul ministru al Justiţiei, Florin Iordache a declarat luni, la Parlament, că decizia Parchetului General de a clasa dosarul privind OUG 13 este una „normală”, în condiţiile în care el a arătat tot timpul că tot ceea ce s-a făcut la Ministerul Justiţiei a fost legal şi constituţional.

„E o decizie normală. Parchetul General, în urma declinării de la DNA a acestui dosar a făcut propriile cercetări şi a închis azi definitiv dosarul care viza OUG 13. Eu am spus de-a lungul timpului că tot ceea ce s-a făcut la Ministerul Justiţiei, cât şi în Guvern, care a vizat OUG 13, au fost lucruri normale, legale şi constituţionale. Şi Curtea Constituţională a stabilit că toţi paşii procedurali pe care i-am făcut au fost legali şi constituţionali”, a afirmat Florin Iordache, întrebat cum vede decizia Parchetului General de a clasa dosarul privind OUG 13.

Fostul ministru a susţinut că a fost şi un exerciţiu de imagine şi foarte multă dezinformare. „A fost cred eu un exerciţiu de imagine ca în acea perioadă ca o parte din membrii cabinetului să fie chemaţi la audieri la DNA, iată că s-a constatat acum că tot ceea ce s-a făcut în privinţa OUG 13 a fost un demers corect, normal, aşteptat. În acelaşi timp cred că a fost şi foarte multă dezinformare pentru că, dacă la acel moment singurul punct în suspans era dacă e nevoie sau nu prag, s-a stabilit prin decizia ulterioară a CCR că e nevoie de prag (privind infracţiunea de abuz în serviciu – n.r.)”, a completat social-democratul.

Privind stenogramele potrivit Codruţa Kovesi şi-ar fi asumat acest dosar, Iordache a răspuns: „Şi-a asumat dar asta nu înseamnă că asumarea a fost o asumare corectă şi legală, prin decizia de azi a PG şi DNA – e parte a Parchetului General, nu invers – s-a constatat că ce am făcut eu a fost un demers legal. S-a demonstrat că activitatea guvernului de la acel moment a fost una legală”.

Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a clasat, luni, dosarul referitor la OUG 13, a declarat purtătorul de cuvânt sl instituţiei.

În plin scandal referitor la acest act normativ, după ce Curtea Constituţională admisese existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Guvern pe tema anchetei privind OUG 13, procurorul general al României, Augustin Lazăr, declara că Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va continua ancheta în cazul OUG 13, pentru fapte penale şi persoane concrete cu care a fost sesizat, şi nu va face evaluări ale legalităţii şi oportunităţii actelor adoptate de alte puteri.

“Am văzut decizia Curţii Constituţionale, evident că ea este obligatorie pentru toţi şi, raportat la motive, noi vom continuă ancheta. Fără îndoială că Ministerul Public este sesizat cu aspectele penale ale problemelor, cu fapte penale concrete şi cu persoane concrete. Prin urmare, Ministerul Public nu va face evaluări ale legalităţii, ale oportunităţii actelor unei alte puteri, ci strict ne cantonăm la aspecte penale care ţin de competenţa Ministerului Public”, a spus atunci Augustin Lazăr.

Procurorul general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie preciza că ancheta privind OUG 13 va continua întrucât procurorul este obligat, conform articolului 5 din Codul de procedura penală, să afle adevărul cu referire la persoanele, faptele şi împrejurările în care au fost comise faptele sesizare.

În dosarul privind OUG 13 de modificare a codurilor penale, procurorii DNA au dispus, în 24 februarie, clasarea cauzei având ca obiect infracţiunea prevăzută de articolul 13 din Legea 78/2000, respectiv folosire a influenţei ori autorităţii ca persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.

Anchetatorii au mai decis atunci disjungerea şi declinarea la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru soluţionarea cauzei legată de cinci infracţiuni, respectiv: favorizare a făptuitorului; prezentare cu rea-credinţă, de date inexacte, Parlamentului sau preşedintelui României cu privire la activitatea Guvernului sau a unui minister, pentru a ascunde săvârşirea unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului (prevăzută şi sancţionată de Legea 115/1999 – a răspunderii ministeriale); sustragerea sau distrugerea de înscrisuri; sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri; fals intelectual.

Direcţia Naţională Anticorupţie susţinea că Ministerul Justiţiei a distrus un document de la Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul în care proiectul OUG 13 primea, cu foarte puţin timp înainte de aprobarea în Guvern, aviz de oportunitate cu observaţii şi propuneri.

DNA preciza că actul normativ avea, cu câteva ore înainte de aprobare, doar avizul Ministerului Afacerilor Interne, legat strict de infracţiuni din domeniul circulaţiei rutiere, şi al Consiliul Legislativ, cu observaţii privind caracterul de urgenţă, iar ministrul Afacerilor Externe a semnat proiectul în sediul Guvernului, deoarece i s-a solicitat “pe loc” acest aviz.