Sari la conținut

Financial Times, despre DNA: Tigrul de hârtie își arată colții

Laura Codruța Kovesi FOTO: Mediafax Foto

Fluxul continuu de cazuri de corupție prezentate public nu numai că generează o frenezie media, dar a început să aibă efecte și asupra mult așteptatei reforme fiscale, notează jurnalistul.

Direcția Națională Anticorupție, văzută cândva ca o formă fără fond (un „tigru de hârtie”), înființată doar ca o condiție a intrării în UE, acum este percepută ca un adversar de temut chiar și de către cei mai puternici politicieni ai țării. Jurnalistul de la FT menționează în context că Victor Ponta a fost pus sub învinuire pentru o serie de acuzații - fals, evaziune fiscală, spălare de bani și conflict de interese pentru activitatea desfășurată ca avocat între 2007 și 2008 -, o parte din bunuri i-au fost puse sub sechestru, în timp ce fostul său asociat Dan Șova și fostul ministru de finanțe Darius Vâlcov sunt și ei acuzați de corupție.

Victor Ponta este primul premier în exercițiu din România care este pus sub acuzare în timp ce este în funcție. Dar cazul care a demonstrat prima oară „mușchii” DNA a fost cel al fostului prim-ministru Adrian Năstase, condamnat în 2012 și 2014, precizează FT.

Din 2013, de când DNA se află sub conducerea Laurei Kovesi - procurorul de 42 de ani, fostă vedetă a echipei naționale de baschet - numărul de condamnări obținute crește rapid: au fost peste 1.000 anul trecut.

Performanța DNA-ului românesc a început să atragă atenția altor țări afectate în mod similar de corupție, cum ar fi Grecia, Bulgaria și Croația, unde interesul pentru modul în care procurorii anticorupție din România au devenit așa de puternici este din ce în ce mai mare, susține Financial Times.

Cotidianul financiar britanic consideră că punctul de cotitură pentru activitatea DNA - dincolo de sprijinul de care a beneficiat din partea Comisiei Europene și a Statelor Unite și de relansarea agenției sub o nouă conducere, în 2005, de către Monica Macovei - l-a constituit modificarea Codului penal din 2009-2010, prin care procurorilor li s-au dat puteri mult mai mari de investigare și arest.

Financial Times notează că DNA se bucură de sprijinul președintelui Klaus Iohannis, în timp ce Victor Ponta susține că dosarul împotriva lui este motivat politic. Totuși, a demisionat de la conducerea partidului și dă semne că ar renunța la putere, scrie Financial Times. Ziarul menționează și trimiterea de către președinte a Codului fiscal pentru reexaminare în Parlament, gest în care analiștii văd o modalitate de creștere a presiunii pe șeful Guvernului. Legea conținea reduceri de taxe populiste în cazul cărora UE a avertizat că vor adânci deficitul fiscal al României, precizează FT.

Pe de altă parte, zelul DNA a atras și critici, oponenții reliefând că o rată de 90 la sută de condamnări este mai degrabă proprie Coreei de Nord decât Bucureștiului. În plus, ofensiva anticorupție a dus și la consecințe nedorite: teama de punere sub acuzare a paralizat administrația publică, oficialii de la nivel mediu al administrației încetând să mai acorde contracte publice pentru a evita orice eventuală investigație. Pentru unii, procurorii României au devenit prea puternici, iar anchetele lor prea extinse. Parlamentarii vor discuta la toamnă propuneri de limitare a măsurii arestului preventiv, o măsură care, în opinia altora, este destinată să taie aripile agenției.

Totuși, operațiunea lui Kovesi se bucură de susținerea a 65 la sută dintre români, obișnuiți de mult timp să-i vadă pe politicieni îmbogățindu-se în ciuda salariilor modeste. Mulți văd în acțiunile DNA o îndelung așteptată curățare a clasei politice, care menține la conducere o rețea comunistă de clientelism, la peste două decenii de la executarea fostului dictator Nicolae Ceaușescu, mai scrie Financial Times, care publică într-un chenar separat cele mai proeminente cazuri de politicieni condamnați sau aflați sub investigație.