GALERIE FOTO. Să nu uităm de cozile-mamut. Manevra cu care Corlăţean a placat diaspora

DNA îl acuză pe Titus Corlăţean de abuz în serviciu, cu obținere de foloase necuvenite pentru altul şi împiedicarea exercitării drepturilor electorale, procurorii anticorupţie cerând Senatului urmărirea penală a acestuia. „În contextul organizării alegerilor prezidențiale din anul 2014, în calitate de ministru al afacerilor externe, Corlățean Titus, prin încălcarea procedurilor legale și prin acte de dispoziție, a organizat discreționar secțiile de votare din străinătate, obținând astfel un folos necuvenit pentru candidatul propus și susținut de partidul din care făcea și el parte”, se arată în comunicatul DNA (toate detaliile pe acest subiect, AICI şi AICI). 

Cum s-a ajuns astzăzi aici?

În primul tur al alegerilor prezidenţiale din 2014, numărul românilor care s-au prezentat la vot la secţiile din afara ţării a crescut cu 70% faţă de primul tur al scrutinului din 2009.

Mai mult, în spatele acestui procent deja remarcabil, care reflecta practic o medie peste toate secţiile, stătea o realitate chiar mai interesantă: în unele ţări cu comunităţi româneşti bine închegate prezenţa la vot a fost chiar dublă (Marea Britanie) sau triplă (Germania).
Cum însă Guvernul Ponta nu a făcut eforturi reale pentru a facilita desfăşurarea procesului electoral din diaspora, în ciuda semnalelor pe care le-a putut capta din timp în această privinţă, cozile uriaşe n-au fost decât urmarea firească. La fel - numărul mare de oameni care nu au mai apucat să voteze nici după ore întregi de aşteptare, la fel - viteza cu care au făcut înconjorul lumii imaginile surprinse de fotografi şi cameramani, la fel - frustrarea generală care a culminat în turul doi cu o mobilizare-record.
„S-a tras de timp, s-a redus numărul secţiilor de votare, cunoscând-se faptul că în Germania, Franţa şi Anglia sunt foarte mulţi tineri competenţi, cu discernământul de a citi dedesubturile politice”, erau la vremea respectivă cuvintele unei tinere românce din Germania; una dintre multele păreri de acest tip culese de presa din România şi nu numai. Femeia călătorise 200 de kilometri pentru a vota, iar cazul său nu fusese nicidecum unul singular.

Corlăţean, după primul tur: Nu am găsit motive să dau sancţiuni

În urma dezastrului din prima rundă, aşteptarea generală, în sensul de a se mai îndrepta ceea ce se putea îndrepta pentru turul doi, devenise uriaşă.
Guvernul a încercat să menţină cursul iniţial, cu toate că solicitări de suplimentare a numărului secţiilor de votare au curs şi dinspre ambasade (Berlin, Londra, Paris), fapt recunoscut chiar de către şefii misiunilor diplomatice de acolo.
Semnificativ în acest sens, la cinci zile de la primul tur, ministrul de Externe Titus Corlăţean declara senin că nu va da nici o sancţiune pentru modul în care a decurs organizarea scrutinului în diaspora.

Justificarea lui Corlăţean: „Nu am găsit motive, astăzi, pentru sancţiuni, dar am cerut cu mare fermitate tuturor repezentanţilor MAE să îşi facă datoria şi să se organizeze foarte bine”.
Oricât de izbitoare în raport cu realitatea, reacţia lui Corlăţean cu greu ar fi putut trece drept o declaraţie nefericită.

Ea nu a fost un accident, ci semnul unei consecvenţe pe linie de Guvern şi de PSD.

Contrazis de toţi – de la Biroul Electoral Central, la experţi

Sub conducerea lui Titus Corlăţean, Ministerul de Externe a transmis fără încetare unul şi acelaşi punct de vedere: legea nu permite organizarea de noi secţii de votare.
Curios, dar MAE şi Corlăţean erau singurii susţinători ai acestui argument.
Biroul Electoral Central (BEC) şi o seamă întreagă de experţi independenţi demonstrau contrariul.

Iată un pasaj din comunicatul BEC pe această temă, datat 7 noiembrie 2014: ”Ca atare, şi derularea procesului electoral în aceleaşi secţii de votare vizează doar secţiile de votare din ţară, nu şi secţiile de votare din străinătate, pentru care, legiuitorul, în art.43 alin 13 din Legea nr 370/2004, a luat în considerare condiţiile specifice de organizare a secţiilor de votare din străinătate. Prin urmare, Biroul Electoral Central, în limitele competenţelor sale conferite de legea nr.370/2004, a creat cadrul legal pentru exercitarea atribuţiilor de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”.
Singura replică de care a mai fost capabil ministerului dirijat de Titus Corlăţean, după comunicatul BEC? „MAE informează că se află într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin”.

Nici după „evaluarea consolidată” lucrurile nu s-au schimbat semnificativ în bine.
„Ordinul de ministru care a stabilit secţiile de votare pentru turul întâi poate fi completat în sensul adăugării de noi secţii de votare care să faciliteze exprimarea dreptului de vot pentru românii din străinătate. Aceasta a fost poziţia constantă exprimată de BEC, singura autoritate care poate să ofere lămuriri atunci când lucrurile sunt sau par neclare în legislaţie”, explica şi Laura Ştefan, unul dintre experţii care s-au pronunţat pe acest subiect la vremea respectivă.
În 10 noiembrie 2014, cu şase zile înaintea turului doi, Titus Corlăţean demisiona de la şefia MAE. „Pentru că doresc să respect legea, am decis să-mi depun mandatul”, îşi justifica acesta gestul, o ieşire la rampă care avea darul să ignore o dată în plus argumentele specialiştilor în legislaţie, deciziile şi comunicatele Biroului Electoral Central.
Demisia lui Corlăţean a venit pe fondul inflamării pe zi ce trece a reţelelor de socializare şi a primelor proteste legate de umilirea alegătorilor în turul din 2 noiembrie şi de problemele similare care se prefigurau pentru cel decisiv, din 16 noiembrie.

În prima fază, Victor Ponta şi Liviu Dragnea declarau că nu au ce să-i reproşeze colegului de partid.

Deschide galeria foto

,