Sari la conținut

Guvernul va sesiza CCR. Ministerul Justiției redactează solicitarea

Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat joi că instituția pe care o conduce va redacta „probabil până luni” o solicitare adresată Curții Constituționale pentru a clarifica diferendul cu DNA pe tema hotărârilor de guvern și ordinelor de ministru.

Tudorel Toader a precizat că Ministerul Justiției doar redactează această solicitare, începând de joi, dar trimiterea ei la CCR este de competența prim-ministrului.

Toader a spus că judecătorii constituţionali vor trebui să precizeze dacă, în condiţiile în care deja Curtea a stabilit că procurorii nu pot face anchete în ceea ce priveşte ordonanţele, pot face astfel de anchete vizând hotărârile de guvern.

Premierul se va consulta cu ministrul justiţiei, Tudorel Toader, dacă e cazul să reclame DNA la Curtea Constitutională, în ideea că ar exista un conflict între Direcția Națională Anticorupție și Guvern, s-a aflat, miercuri, la Guvern.

Conflictul are legatură cu dosarul de corupție Belina, în care sunt vizați cei doi miniștri Sevil Shhaidehh și Rovana Plumb.

DNA și ministrul justiției au un diferend legat de competențele procurorilor de a desfășura anchete pe marginea unor hotărâri de guvern. Tudorel Toader este de părere că procurorii nu ar avea acest drept, care revine unui judecător, prin procedura contenciosului administrativ. În reacție, procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, a sesizat CSM, considerând că o astfel de declarație este de natură să afecteze independența justiției.

Și președintele Klaus Iohannis a declarat că, în opinia sa, declarația ministrului justiției a fost pripită și nepotrivită.

Ministrul a explicat că în adoptarea actelor normative sunt trei paliere: palierul superior - ordonanţe, legi, cu decident Parlamentul, Guvernul -palierul al doilea referitor la acte adoptate de Guvern şi palierul trei, care include ordinele de ministru.

Tudorel Toader a invocat comunicatul DNA în care se spune că decizia CCR din februarie referitoare la OUG 13 este aplicabilă numai pentru ordonanţe şi legi, nu şi pentru Hotărâri de Guvern.

„Enunţul este corect. Principiul este incorect”, a consemnat ministrul Justiţiei.

El a explicat că, prin decizia precedentă CCR a statuat faptul că procurorii nu pot ancheta oportunitatea, circumstanţele, împrejurările adoptării unei OUG sau legi, analiza în acest sens revenind decidentului. În aceste condiţii, Tudorel Toader a apreciat că CCR va trebui să răspundă următoarei întrebări: „Dacă la nivel de OUG sau de lege, procurorul nu poate analiza oportunitatea emiterii, la palierele 2 şi 3 poate ancheta oportunitatea, circumstanţele împrejurările emiterii?”

Tudorel Toader a precizat că iniţiativa sesizării CCR revine Guvernului, dar că redactarea acesteia este făcută de către MJ, ceea ce şi face începând din această dimineaţă şi în zilele următoare, iar draftul documentului ar putea fi gata până luni.

Citiți și: 

Precizările Ministerului Justiției în cazul HG Belina

Conflict DNA-Guvern. Premierul se va consulta cu ministrul justiției înainte de a sesiza CCR

Pe de altă parte,  ministrul justiţiei Tudorel Toader a negat joi că i-ar fi propus premierului Mihai Tudose, în şedinţa de guvern de miercuri, ca hotărârile de guvern să nu mai fie acte administrative, ci acte normative cu acelaşi statut ca legile şi ordonanţele de urgenţă, ceea ce ar fi făcut ca miniştrii să nu mai fie traşi la răspundere pentru aprobarea acestor acte. Toader a susţinut că afirmaţia conform căreia ar fi cerut ca hotărârile de guvern să aibă acelaşi regim juridic ca şi legile şi ordonanţele este incorectă.

 „Ordonanţele şi legile au regim juridic diferit, efecte diferite şi emitenţi diferiţi. Afirmaţia e absolut incorectă”, a argumentat ministrul.

Surse din Guvern citate de presă declarau miercuri că Tudorel Toader vrea ca hotărârile de guvern să nu mai fie tratate ca acte adminstrative, principalii beneficiari ai unei astfel de decizii putând fi  Sevil Shhaideh şi Rovana Plumb.

Shhaideh este acuzată în prezent de DNA de abuz în serviciu comis în perioada în care era secretar de stat la MDRAP, într-un dosar conform căruia, în 2013, prin acţiunea concertată a unor persoane cu funcţii publice, părţi din Insula Belina şi Braţul Pavel au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea judeţului Teleorman şi în administrarea CJ Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private, susţin procurorii anticorupţie. În acelaşi dosar, DNA a cerut şi sesizarea Camerei Deputaţilor pentru formularea cererii de urmărire penală a actualului ministru al Fondurilor Europene Rovana Plumb, la data respectivă ministru al mediului, care ar fi iniţiat Hotărârea de Guvern premergătoare pentru trecerea insulei de pe Dunăre din administrarea „Apelor Române” în cea a Consiliului Judeţean Teleorman.

Procurorii DNA spun că, în condiţiile în care Insula Belina şi Braţul Pavel fac parte din domeniul public al statului, „nu puteau fi trecute în proprietatea vreunui consiliu judeţean prin hotărâre de guvern, ci doar prin lege”.