Sari la conținut

Harghita: Toate cele 43 de memorandumuri privind autonomia, anulate în instanță

Toate cele 43 de memorandumuri adoptate de consilii locale din Harghita, prin care se solicită autonomie teritorială, au fost anulate definitiv de instanță, după ce ele au fost atacate în contencios administrativ de Instituția Prefectului.

maghiari

Toate aceste acte administrative au fost atacate în instanță de prefectul Harghitei, Adrian Jean Andrei, și au fost anulate definitiv fie de Tribunalul Harghita, fie de Curtea de Apel din Târgu Mureș.

„Nici nu putea să fie altfel, în cazul celor 43 de hotărâri privind autonomia așa-zisului ținut secuiesc, pentru că ele au venit de la început în contradicție clară cu Constituția României, cu legile în vigoare, motiv pentru care instanța nu a făcut altceva decât să costate ilegalitatea și nulitatea acestora. Orice hotărâre judecătorească are putere de lege și eu cred că este un exemplu pentru cei care mai vor să facă astfel de demersuri, pentru că vor avea aceeași soartă. Ar trebui să ne ocupăm de dezvoltarea economică și socială a județului, nu de fragmentarea acestuia și eu cred că toată lumea a înțeles un singur lucru: că județul Harghita este o unitate administrativ teritorială aparținând României și toată lumea este cetățean român - și dacă are altă cetățenie nu e nicio problemă, dar în primul rând este cetățean român”, a declarat prefectul Adrian Jean Andrei.

În perioada 2014-2016, un număr de 43 de consilii locale din Harghita au adoptat hotărâri de aprobare a unor petiții sau memorandumuri adresate Guvernului și Parlamentului României, prin care se solicită „autonomie teritorială, printr-o organizare administrativ-teritorială într-o regiune care să aibă statut autonom, limbă oficială proprie, iar aceste demersuri să fie rezultatul unui referendum pe această temă”.

În motivările trimise instanței de Instituția Prefectului se arată, printre altele, că prin solicitarea creării „unei regiuni administrative numite ținutul secuiesc” este încălcată Constituția României, care consfințește că teritoriul țării este organizat administrativ în comune, orașe și județe. De asemenea, se consideră ca fiind neconstituțională și solicitarea recunoașterii limbii minorității naționale ca limbă oficială a statului, întrucât contravine prevederilor articolului 13 din Constituție: „În România, limba oficială este limba română”.

În documentele admise de instanță se mai arată că „problema înființării unei alte unități administrativ-teritoriale decât cele reglementate de Constituție nu poate fi pusă în discuție în cadrul unui referendum local, ci numai în cadrul unui referendum organizat, în condițiile legii fundamentale, pentru revizuirea Constituției sau, eventual, a unui referendum național în condițiile art. 11 din legea nr. 3/2000, de către președintele României, cu consultarea Parlamentului”.

Citiți și:
Iniţiativa privind autonomia Ţinutului Secuiesc, publicată în Monitorul Oficial

O inițiativă legislativă cetățenească privind declararea autonomiei Ținutului Secuiesc, elaborată de zece persoane, a fost publicată joi în Monitorul Oficial.

În inițiativa legislativă, care stabilește „statutul de autonomie al Ținutului Secuiesc”, se arată că teritoriul regiunii autonome cuprinde actualele județe Covasna și Harghita, precum și scaunul istoric Mureș și este împărțit în opt scaune. De asemenea, se precizează că în această regiune va fi instituită limba maghiară ca limbă cu statut oficial, putând fi folosită în învățământ, cultură, justiție și în administrație.

Inițiativa legislativă cetățenească este însoțită de avizul negativ al Consiliului Legislativ, care semnalează că aceasta vizează crearea unei entități statale distincte, paralelă cu statul național unitar român.

„A se acorda drepturi sociale și sporite de autoadministrare a unor entități administrativ-teritoriale, nerecunoscute de Constituția statului, organizate exclusiv pe baze etnice, pe baza ponderii unei minorități naționale, înseamnă a admite încălcarea principiului egalității dintre cetățenii aceluiași stat, indiferent de apartenența lor la o majoritate sau la una dintre minorități, contravenind flagrant normelor dreptului internațional în materie, dar și prevederilor constituționale”, se arată în avizul Consiliului Legislativ.

Citiți și:
Ce şanse are în Parlament iniţiativa privind „autonomia Ţinutului Secuiesc”

De asemenea, Consiliul Legislativ subliniază că din punct de vedere al dreptului intern inițiativa legislativă cetățenească contravine flagrant ordinii constituționale a statului român, instituind unități administrativ-teritoriale noi, distincte de celelalte unități administrativ-teritoriale consacrate de Constituție, atât prin modul de organizare, cât și prin prerogativele speciale care se doresc a fi atribuite autorităților publice constituite în acestea.

Sursa: Agerpres