Procesul torţionarilor lui Gheorghe Ursu. MAI și SRI, citate ca părți în proces

Data actualizării: Data publicării:
gheorghe ursu crop

A început procesul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu. La Curtea de Apel a avut loc, miercuri, primul termen pe fond, după mutarea dosarului ca urmare a decesului fostului ministru de Interne. Anul trecut în luna august, torţionarii lui Gheorghe Ursu au fost trimişi în judecată de procurorii militari.

ACTUALIZARE. Curtea de Apel Bucureşti a decis, miercuri, să citeze ca părţi responsabile civil Ministerul Afacerilor Interne, SRI şi Ministerul Finanţelor, în dosarul torţionarilor disidentului Gheorghe Ursu, după ce avocatul fostului ofiţer de Securitate Vasile Hodiş le-a spus judecătorilor că acesta s-a pensionat în 2013 din SRI, iar MAI avea în subordine penitenciarul în care a murit Ursu.

Avocatul lui Vasile Hodiş a cerut instanţei introducerea în proces a Ministerului Afacerilor Interne, Serviciului Român de Informaţii şi Ministerului Finanţelor, motivând că „SRI este succesorul în drepturi şi obligaţii al fostei Securităţi, iar Hodiş s-a pensionat în 2003 de la SRI. Avocatul a precizat că ministerul Finanţelor este reprezentatul statului român, iar Ministerul de Interne, înainte de 1989, avea în subordine penitenciarele, Gheorghe Ursu decedând într-un spital penitenciar.

În opinia apărării, Hodiş este nevinovat, dar dacă dumneavoastră reţineţi totuşi vinovăţia, se impune ca şi părţile enumerate să răspundă, în solidar cu inculpatul, cu privire la latura civilă”, a arătat avocatul în faţa instanţei, potrivit News.ro.

Avocatul lui Tudor Postelnicu a cerut introducerea în cauză, ca părţi responsabile civilmente, a MAI, Guvernului şi Ministerului Finanţelor, opinie cu care a fost de acord şi avocatul lui Marin Pârvulescu.

Andrei Ursu, fiul lui Gheorghe Ursu, a arătat că nu consideră oportună introducerea în cauza a instituţiilor statului român.

Nu dorim că plătitorul de taxe român să aibă de suferit după acest proces, noi dorim ca decizia să se răsfrângă exclusiv asupra celor trei inculpaţi. Considerăm că actualul stat român, care încearcă să facă dreptate după 30 de ani prin aducerea cazului în faţa instanţei, nu este succesorul statului comunist”, a spus şi avocatul lui Andrei Ursu.

După cererile avocaţilor, procurorul prezent la şedinţa de judecată a arătat că solicită instanţei să dispună citarea în calitate de părţi responsabile civilmente a Ministerului Afacerilor Interne, SRI şi Ministerului Finanţelor, cu comunicarea cererilor depuse, pentru a-şi spune punctul de vedere în ceea ce priveşte solicitarea apărătorilor.

Andrei Ursu a arătat din nou că nu instituţiile statului român trebuie să plătească eventualele daune, ci inculpaţii, „pe care actualul stat român i-a adus după 30 de ani la judecată”.

Instanţa a admis cererea procurorului şi a dispus citarea SRI şi a ministerelor Internelor şi Finanţelor ca părţi responsabile civilmente.


Gheorghe Ursu a fost anchetat de Securitate pentru că, în anii 80, a trimis scrisori către Europa Liberă, dar şi pentru că ţinea un jurnal în care nota toate ororile cuplului Ceauşescu. A murit în arest, în urma numeroaselor bătăi.

Maiorul în rezervă Marin Pîrvulescu şi colonelul în rezervă Vasile Hodiş, foşti ofiţeri ai Departamentului Securităţţii Statului sunt acuzaţi de infracţiuni contra umanităţii, iar foştii miniştri de Interne George Homoştean şi Tudor Postelnicu, de complicitate. Fostul ministru de Interne George Homoștean a murit înainte de începerea acestui proces. 

Potrivit rechizitoriului, în perioada ianuarie - noiembrie 1985, inginerul disident Gheorghe Emil Ursu a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare, pentru acte sau fapte considerate ostile regimului comunist, fiind arestat la 21 septembrie 1985 şi decedând în 17 noiembrie 1985, în Spitalul Penitenciar Jilava.

„Pentru a disimula adevăratul obiect al cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi pentru a putea face «dovada» că nu există un dosar politic pe numele acestuia, organele de securitate au «inventat» infracţiunea de deţinere şi operaţiuni interzise cu mijloace de plată străine”, potrivit PICCJ.

În realitate, potrivit probelor din dosar, reprezentanţii Departamentului Securităţii Statului erau interesaţi de aspecte cum ar fi legăturile lui Gheorghe Ursu cu postul de radio Europa Liberă, relaţiile şi discuţiile acestuia cu lumea literară şi artistică din ţară şi din diaspora, precum şi impresiile consemnate în jurnalul acestuia despre politica statului şi despre conducătorii partidului şi statului comunist.

Marin Pîrvulescu şi Vasile Hodiş sunt acuzaţi că au exercitat acţiuni represive sistematice faţă de Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare pentru acte sau fapte considerate „ostile regimului comunist”.

De asemenea, Pîrvulescu, principalul anchetator al lui Gheorghe Ursu, secondat de Hodiş, au participat la torturarea sistematică şi, în final, la uciderea disidentului, susţin procurorii.

„Inculpaţii  Pârvulescu Marin şi Hodiş Vasile, în calitate de ofiţeri în cadrul Direcţiei a VI-a Cercetări penale din Departamentul Securităţii Statului, au exercitat acţiuni represive şi sistematice (filaj, urmărire informativă, percheziţii, audieri sistematice, acte de violenţă fizică şi psihică) asupra victimei inginerul disident Ursu Gheorghe Emil, acţiuni care au avut ca urmare producerea de suferinţe fizice sau psihice grave şi au fost de natură să-i aducă o atingere gravă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale, în principal a dreptului la viaţă”, au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

Tudor Postelnicu este acuzat de procurorii militari că, în cursul lunilor octombrie şi noiembrie 1985, a transmis către ambasadele României de la Paris şi Washington documente oficiale prin care a disimulat caracterul represiv şi politic al acţiunilor întreprinse de Pârvulescu şi Hodiş împotriva lui Gheorghe Ursu, în perioada în care acesta a făcut obiectul urmăririi informative şi judiciare.

„De asemenea,  la solicitarea comunităţii internaţionale şi a unor oameni politici din SUA de a primi informaţii referitoare la situaţia disidentului român, aceştia au ascuns caracterul represiv al acţiunilor îndreptate împotriva lui Ursu Gheorghe Emil, inculpaţii Homoştean George şi Tudor Postelnicu înlesnind astfel săvârşirea faptelor comise de inculpaţii maior (rez.) Pârvulescu Marin şi col. (rez.) Hodiş Vasile. Totodată, în exercitarea abuzivă a funcţiilor deţinute, cei doi foşti demnitari au întreprins demersuri dolosive în scopul ascunderii cauzelor reale ale cercetării disidentului Ursu Gheorghe Emil şi, ulterior, ale cauzelor decesului acestuia”, a precizat PICCJ.

Până acum, pentru moartea lui Gheorghe Ursu au fost condamnate trei persoane: Marian Clită, fost coleg de celulă cu Gheorghe Ursu, Tudor Stănică, fost şef al Direcţiei Cercetări Penale şi Mihail Creangă, fost şef al Arestului Miliţiei Capitalei.

Citiți și:  Dezinformări comuniste în cazul Gheorghe Ursu

Dosarul Gheorghe Ursu. Un fost ministru comunist, acuzat în dosarul morţii disidentului

 

 

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri