Închisoarea din România unde deţinuţii trăiesc ca la fermă. Proiectul ar putea fi extins

Un concept inovativ, numit ecologie umană, implementat în Norvegia pentru reabilitarea deţinuţilor, ar putea fi implementat la Cluj.

Guvernatorul Serviciilor Corecţionale din Sud din ţara fiordurilor, Arne Kvernvik Nilsen, se află zilele acestea la Cluj-Napoca, unde joi a ţinut o conferinţă despre conceptul său de ecologie umană.

Ideea acestui concept este aceea de a folosi natura, dar şi principii dintr-o serie de ştiinţe umaniste, pentru a-i transforma pe deţinuţi din infractori şi criminali în fiinţe responsabile, care odată eliberate să poată face faţă societăţii, să nu recidiveze şi să nu inspire teamă.

Arne Kvernvik Nilsen şi-a experimentat ideile într-un un proiect care funcţionează de aproximativ zece ani la Bastoy, în Norvegia, unde pe o insulă există o închisoare în care deţinuţii nu stau în celule, ci în căsuţe, ca în tabără, îşi gătesc singuri două mese pe zi, cina fiind servită, muncesc şi trăiesc împreună ca într-un mic sat.

"În Bastoy teoria este nu doar să ţinem un deţinut care a săvârşit o infracţiune şi se află în spatele gratiilor, ci despre cum este acesta tratat de către şeful închisorii, de către gardieni, cum este acesta respectat sau nu, cum este sprijinit sau, din contră, împins la pământ. Este vorba de a le induce ideea că sunt responsabili pentru propria lor viaţă, pentru acţiunile lor, dar şi de a-i ajuta să descopere cine sunt cu adevărat", a explicat guvernatorul.

El a povestit că la Bastoy deţinuţii sunt ajutaţi să se acomodeze cu viaţa de la ferma care aparţine închisorii, unde se practică o agricultură ecologică, produsele fiind consumate de comunitatea din închisoare.

Deţinuţii sunt liberi să se plimbe într-un anumit areal şi pot munci în aer liber, chiar şi în pădure. La un moment dat, la câţiva ani de funcţionare a închisorii din Bostoy, care are 115 deţinuţi, guvernatorului i-a venit ideea de a forma un consiliu local, din care să facă parte, în mod egal, reprezentanţi ai deţinuţilor şi ai personalului.

Prizonierii primesc inclusiv carduri cu puncte, pe care le pot folosi ca să cumpere produse din magazinul închisorii, iar la un moment dat, cel care este responsabil de administrarea lui a remarcat că, deşi se fură din magazin, rata este mult mai mică decât în supermarketurile din oraşe.

Arne Kvernvik Nilsen a colaborat însă cu România la implementarea unui proiect asemănător la Grindu Tătaru, în Deltă, aici funcţionând din 2015 o închisoare care are ca model penitenciarul din Bastoy. Deţinuţii români trăiesc aici în căsuţe din lemn, cărămidă şi stuf, pe care le-au construit chiar ei şi pot lucra în aer liber, unde interacţionează între ei, precum şi cu diferite animale.