Sari la conținut

Ioan Timofte, implicat într-un dosar care vizează cămătari

Ioan Timofte, fost fotbalist și fost director sportiv la clubul Boavista din Portugalia, este vizat de o anchetă a DIICOT, potrivit unor surse judiciare. Procurorii au descins în această dimineaţă în locuinţele membrilor unei grupări de cămătari.

ACTUALIZARE 11:00Ioan Timofte, fost fotbalist şi director sportiv al clubului portughez Boavista, e vizat de o anchetă a procurorilor DIICOT privind cămătăria. Exact ce rol a avut el în ilegalităţile comise de membrii reţelei încă nu a fost stabilit. Sportivul recunoaşte că a luat bani împrumut de la persoane implicate în anchetă, dar dezminte că ar fi fost supus vreunor presiuni din partea acestora, ba chiar susţine că ar fi fost păsuit patru ani, după data de rambursare a banilor. Anchetatorii îl bănuiesc, însă, că ar fi racolat persoane care aveau nevoie de sume mari de bani şi care erau dispuse să-şi pună casa gaj pentru împrumut, pe care le-ar fi prezentat apoi cămătarilor.

Timofte urmează să fie audiat la sediul DIICOT Timişoara. 

Alături de fostul fostbalist sunt vizați şi liderii grupării infracţionale, fraţii Tuţă şi Artur Martinescu. 

Ioan Timofte este cunoscut ca un pasionat al jocurilor de noroc. El a jucat nouă sezoane în prima ligă din Portugalia, la echipele Porto şi Boavista. În România, Timofte a fost înscris la CSM Reşiţa şi Politehnica Timişoara.

La ora transmiterii acestei ştiri, percheziţiile în dosarul de cămătărie cu un prejudiciu de 3,5 milioane de euro continuă.


 

Ioan Timofte ar fi luat bani cu împrumut de la acești cămătari, iar apoi ar fi relaționat cu aceștia și s-ar fi alăturat rețelei, potrivit suspiciunilor procurorilor. El urmează să fie audiat în acest caz.

Digi24 încearcă să obțină o reacție de la Ioan Timofte. 

În vârstă de 49 de ani, a jucat la Boavista Porto în ultimele sezoane ale carierei sale de fotbalist, în perioada 1994-2000. Anul trecut, el a ocupat anul trecut și funcția de director sportiv, pentru jumătate de an, la același club. Ioan Timofte a renunțat la această funcție „din motive personale”. 

Fostul jucător a strâns și zece selecții la echipa națională a României.

În acest caz, anchetatorii spun că reţeaua acţiona în Timişoara şi în Suceava. În majoritatea cazurilor, cei care se împrumutau garantau cu locuinţele şi ajungeau în situaţia de a fi obligaţi să le predea cămătarilor. Sunt cel puțin 30 de victime, iar prejudiciul este de 3,5 milioane de euro.

Procurorii au în vizor 17 suspecți, iar acuzațiile sunt de constituire a unui grup infracțional organizat, camătă, evaziune fiscală și spălare de bani.

Potrivit anchetatorilor, în perioada 2010-2017, acest grup infracțional organizat de mari dimensiuni, care a acționat coordonat pe raza municipiilor Timișoara și Suceava, acorda împrumuturi, prin contracte perfectate „ad validitatem”, în conținutul cărora erau disimulate și dobânzile aferente sumelor împrumutate. Contractele de împrumut erau perfectate cu obligația persoanelor împrumutate de a oferi garanții imobiliare solide. În cazul in care persoanele împrumutate nu rambursau la termen debitul contractat, se demara procedura executării silite, în regim de urgență.

Sumele de bani împrumutate și dobânda percepută erau preluate, atât cash, cât și prin virament bancar, direct de către cămătari sau prin intermediul persoanelor din anturajul acestora.

Liderii grupării infracționale foloseau diferiți membri ai familiei și alți apropiați ca interpuși la încheierea contractelor de împrumut sau îi împuterniceau ulterior pe aceștia pentru a iniția procedura executării silite împotriva victimelor.

Cămătarii nu acceptau nici un fel de compromis în rezolvarea situației, în sensul că nu permiteau victimelor să își valorifice singure imobilele la prețul real al pieței, pentru a-și putea achita debitele, refuzând categoric să ridice ipotecile instituite pe numele acestora. Scopul clar conturat al grupării era de la bun început deposedarea victimelor de bunurile imobile cu care aceștia garantau împrumuturile contractate, prin instituirea de dobânzi mari, la termene de scadență foarte scurte, lucru care făcea ca victimele să fie în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de cămătari.

În aceste condiții, în marea majoritate a cazurilor constatate, persoanele care s-au împrumutat cu camătă și au garantat aceste sume de bani cu proprietățile pe care le dețineau, au ajuns să fie deposedate de bunurile proprii. Ulterior deposedării de bunurile imobile, unii debitori erau nevoiți să locuiască în propria lor casă ca chiriași ai membrilor grupării, achitând lunar sume cuprinse între 200 și 300 euro, în multe cazuri victimele ajungând să achite sume de peste 15.000 de euro cămătarilor doar cu titlu de chirie. Membrii grupării îți rotunjau astfel veniturile și din prestarea de astfel de activități oneroase, nedeclarate la autoritățile fiscale pentru plata impozitului aferent.

Cu sumele de banii obţinute din cămătărie de către membrii grupării infracționale, cămătarii achiziţionau bunuri mobile şi imobile, înregistrate pe numele acestora sau pe numele altor persoane din anturajul lor sau din familie.