Sari la conținut

Judecătorii critică propunerile de modificare a legilor justiției

Forumul Judecătorilor din România critică propunerile legislative depuse în Camera Deputaților, despre care spune că sunt "lipsite de motivare, retrograde și afectează independența justiției."

Forumul Judecătorilor din România atrage atenția asupra inițiativei legislative depuse la Camera Deputaților de un grup de 8 deputați, în data de 31 octombrie, fără o expunere de motive corespunzătoare (conform art. 92 alin. 1 teza finală din Regulamentul Camerei Deputaților) și fără studii de impact, respectiv cu ignorarea unui aviz recent al Consiliului Superior al Magistraturii și a poziției ferme a corpului magistraților, prin detunarea unei proceduri legislative neasumate de Guvern în urma reacțiilor publice, fapt inacceptabil într-un stat de drept.

Comunicatul integral:

„Ultimul Raport din cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (2017) recomandă expres, în cazul României, ”în vederea îmbunătățirii în continuare a transparenței și a predictibilității procesului legislativ, precum și pentru a consolida garanțiile interne în materie de ireversibilitate”, ca ”Guvernul și Parlamentul (…) să asigure transparența totală și să țină seama în mod corespunzător de consultările cu autoritățile relevante și cu părțile interesate în cadrul procesului decizional și în activitatea legislativă legate de Codul penal și de Codul de procedură penală, de legile anticorupție, de legile în materie de integritate (incompatibilități, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiției (referitoare la organizarea sistemului justiției), precum și de Codul civil și Codul de procedură civilă”.

Prin faptul că are calitatea de membru al Uniunii Europene, statului român îi revine obligația de a aplica acest mecanism şi a da curs recomandărilor stabilite în acest cadru, în conformitate cu dispozițiile art.148 alin.(4) din Constituție.

Promovarea unor proiecte retrograde, scrise în mare grabă, cu vizibile necorelări și lacune (spre exemplu, strict tehnic, expresia ”hotărâre de respingere a cererii de înaintare a excepției de neconstuționalitate” este deficitară ca formulare juridică, în raport de termenii consacrați în legislație și doctrină – ”încheierea motivată prin care se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale” – a se vedea Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale), fără o expunere de motive corespunzătoare, nu are nicio legătură cu modernizarea unei justiții într-o evoluție pozitivă vizibilă, lăudată de rapoartele succesive ale Mecanismului de cooperare şi verificare, ci reprezintă un simplu episod din serialul „Experiment judiciar”, derulat la foc continuu în ultimul an.

Asupra unui proiect asemănător, preluat în mare parte în această nouă inițiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ținând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor și procurorilor de la instanțe și parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători și procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, și-au însușit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiției”,[2] adresat Guvernului României. Susținătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiției încalcă flagrant Mecanismul de cooperare și verificare, rapoartele sale constante și fundamentele unei magistraturi firești într-un stat democratic.

Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecției Judiciare sub controlul unui organism paraconstituțional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor și Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înființat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deși este esențial să se cunoască organizarea, finanțarea, competența, regulile procesului decizional, garanțiile de independență etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum și rolul constituțional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenței justiției.

Inițiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influența cariera și activitatea profesională a magistraților şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Național al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncționalități imense în funcționarea instanțelor și a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistrați pentru 4 ani, în condițiile unui val de pensionări așteptat pe termen scurt și foarte scurt. De asemenea, susținerea de către judecătorii și procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în fața colegiilor de conducere ale curților de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocotește rolul Institutului Național al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor la standarde înalte și înlătură, cel puțin în principiu,  posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, așa cum se desfășoară în prezent.

În fața unui asalt nemaiîntâlnit și continuu împotriva justiției, în general, și a corpului magistraților, în special, solicităm Comisiei Europene ca, în cadrul raportului de țară ce va fi făcut public în luna noiembrie 2017, să analizeze posibilitatea de a recomanda autorităților române ca toate modificările propuse în prezent și în viitorul apropiat să nu afecteze independența justiției, prin sublinierea – încă o dată – a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV și a parcursului european al României.”

Citiți și: Cum schimbă parlamentarii PSD-ALDE proiectul legilor justiției