Sari la conținut

Kovesi, la bilanțul DNA: „Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?”

Laura Codruța Kovesi a susținut în discursul său de la prezentarea bilanțului DNA pe 2016 că eficiența procurorilor a crescut dar că, în același timp, s-au întețit atacurile la adresa instituției pe care o conduce. Șefa DNA a pledat și pentru o stabilitate a cadrului legislativ, atacându-i indirect pe inițiatorii ordonanței de urgență 13, din cauza căreia au ieșit în stradă sute de mii de români.

Șefa DNA a spus că cel mai important aliat a fost reprezentat de cetățenii României, făcând aceeași afirmație ca la prezentarea bilanțului de anul trecut. 

„În România multă lume declară că susţine lupta anticorupţie, dar am văzut cu toţii cât de mult contează stabilitatea legislației, cât de repede poate fi anulată munca întregului sistem de justiție, nu doar a procurilor din DNA”, a spus Kovesi.

„2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA. Cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA”, a mai spus șefa DNA. 

Kovesi a precizat că au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale.

Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante. Prin urmare, investigațiile penale trebuie dublate de măsuri preventive. Dacă celelalte instituții ale statului nu schimbă unele proceduri, nu introduc mecanisme de prevenire și control atunci cetățenii vor fi în continuare afectați de corupție”, a punctat ea.

Prejudiciul din abuzuri în serviciu: 260 de milioane de euro în 2016

Kovesi a mai spus că identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016, fiind vizate achizițiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice.

În continuare, Laura Codruța Kovesi a arătat că prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro.

Despre abuzul în serviciu, șefa DNA a spus că CCR nu a dezincriminat abuzul în serviciu. „Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii. Instanțele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne”, a subliniat ea.

Procurorul șef al DNA: „Există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?”

Atribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată. Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut”, a declarat Kovesi.

Ea a dat câteva exemple:

- Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. „Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%?”, a adăugat Kovesi.

- Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu. 

- În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real. „Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?”, s-a întrebat șefa DNA.

- În sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real. 

„Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?”

Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate”, a precizat șefa DNA.

„Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente. Anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente. Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative?”, a mai spus șefa DNA.

Kovesi: „În aceste zile, am simțit cu toții că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil și matur”

Laura Codruța Kovesi a mai precizat că își dorește ca sistemul judiciar să fie consultat atunci când sunt făcute schimbări legislative.

„Nu credem să sunt necesare modificări ale legislației care pot influența eficiența investigațiilor anticorupție. Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracțiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere independenței sau statutului magistraților. Suntem obligați să avem reacție atunci când modificări legislative vizează legi atât de importante cum sunt codul penal și codul de procedură penală. Mai ales atunci, când, astfel de modificări se fac, peste noapte, fără consultare și fără studiu de impact. Dar, în aceste zile, am simțit cu toții că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil și matur, când a existat o voce unitară a justiției care a respins astfel de modificări. Consiliul Superior al Magistraturii, procurorul general, instanțele și parchetele au reacționat unitar pentru că stabilitatea legislativă și instituțională este vitală pentru a fi eficienți”, a punctat Kovesi.

Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii”

Kovesi a precizat cu privire la recuperarea prejudiciilor că au fost luate măsuri asiguratorii de 667 milioane euro, în creștere cu 72% față de anul trecut. „De multe ori, în cauzele noastre sunt implicate persoane ce obțin profituri uriașe care achiziționează bunuri în alte țări sau deschid conturi bancare în alte jurisdicții. Nici un infractor nu trebuie să se simtă în siguranță, indiferent unde și-a ascuns banii”, a declarat ea.

Șefa DNA a mai spus că au fost trimise 80 de cereri rogatorii internaționale pentru administrare de probe sau identificarea de bunuri. „În acest fel, am reușit să sechestrăm două proprietăți în Franța de peste 3,5 milioane euro. În Spania am instituit sechestru pe două imobile de peste 500.000 euro. Am solicitat blocarea unor conturi în Cipru, Elveția și Germania”, a punctat Kovesi.

Condamnările definitive ale DNA

Instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 870 inculpați trimiși în judecată de DNA. Printre aceștia sunt: 1 europarlamentar, 7 deputați, 1 senator, 1 ministru, 5 președinți de consilii județene și 28 primari.

„Procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. Ne preocupă în continuare creșterea standardelor de calitate. De altfel, cele mai multe motive de achitare în dosarele finalizate de DNA au fost determinate de aplicarea legii penale mai favorabile, aplicarea unor decizii ale Curții Constituționale sau aprecierea probelor administrate în cursul judecății. Acest procent de 10% este sub media europeană și arată că, în România, justiția în România este funcțională”, a declarat Kovesi.

Ea a mai arătat că prin decizia judecătorilor, în 2016, s-au recuperat peste 226 de miliaone de euro. „Acești bani trebuie să intre efectiv în bugetul de stat. Este obligația organelor fiscale să execute aceste hotărâri cât mai rapid”, a subliniat șefa DNA, adăugând că activitatea instituției a fost influențată de prevederile declarate neconstituționale.

Astfel, s-au făcut eforturi pentru reorganizarea activității, ceea ce a dus la creșterea duratei de soluționare a cauzelor penale. „Un procuror din DNA are în medie peste 100 de dosare de soluționat în același timp. Este motivul pentru care uneori soluționăm cauze vechi”, a spus Kovesi.

Kovesi: În 2016 au fost atacuri fără precedent

Anul 2016 a fost anul în care atacurile la adresa sistemului judiciar, dar și la adresa DNA, au fost fără precedent. Întregul sistem de justiție s-a confruntat cu atacuri incredibile, pornind de la dezinformări calomnioase până la angajarea unor firme specializate în acțiuni de intimidare. Dar noi suntem magistrați și am răspuns în limitele permise statutului de magistrat, cu instrumentele instituționale pe care le avem. Am sesizat Consiliul Superior al Magistraturii care și-a îndeplinit rolul constituțional de garant al independenței justiției și a reacționat ferm la atacuri și dezinformări.

Respectăm libertatea de opinie, dar considerăm că nu trebuie neglijat fenomenul informațiilor false care schimbă percepția unor realități și poate afecta grav credibilitatea și încrederea, inclusiv în sistemul de Justiție”, a spus șefa DNA.

Prioritățile DNA în 2017

De asemenea, procurorul șef al DNA a spus că prioritățile pentru acest an sunt continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt și investigațiile privind frauda și corupția în achizițiile publice în special, în domeniul sănătății și infrastructură; frauda cu fonduri europene; corupția în sistemul judiciar și recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă.

Mesajul șefei DNA: Actele unui procuror sunt verificate

Laura Codruța Kovesi și-a încheiat discursul arătând responsabilitățile unui procuror DNA.

„Noi suntem procurori și am depus un jurământ. Acela să respectăm legea. Indiferent dacă suntem lăudați sau criticați. Legea ni se aplică și nouă. Tot ceea ce facem, facem sub controlul CSM și al instanțelor. Un procuror nu falsifică dosare, nu fabrică probe, nu urmărește agende obscure și nici nu face jocuri politice. Mai mult decât atât, alți magistrați, judecătorii, vin și controlează munca procurorilor și măsurile dispuse de aceștia. Astfel de acuzații au fost făcute de cele mai multe ori de inculpații și condamnații din dosarele noastre sau de cei care îi susțin. Presiunile exercitate în spațiul public depășesc limitele unor critici acceptabile într-o societate democratică, mai ales în condițiile în care ele au venit din partea unor condamnați sau inculpați care dețin sau au deținut funcții importante în stat”, a spus ea.

„Dar cetățenii trebuie să știe că actele unui procuror sunt verificate, aprobate sau respinse de judecători. În cadrul unui proces penal judecă mai mulți judecători. Uneori, între 10 și 15 judecători, chiar de la instanțe diferite. Ei decid în dosarele DNA. Atunci când procurorii au încălcat legea sau etica au ajuns în fața instanței sau au plecat din DNA. Exigențele noastre sunt mari cu noi înșine, iar exigențele noastre se referă la respectarea legii și căutarea adevărului”, a adăugat Kovesi.