Lazăr: Cine spune că Ministerul Public s-a grăbit să soluţioneze un dosar istoric nu e interesat de aflarea adevărului

Data actualizării: Data publicării:
20190409142029_OGN_8430-01 augustin lazar Inquam Photos Octav Ganea
FOTO; INQUAM PHOTOs - Octav Ganea

Fostul procuror general Augustin Lazăr spune că procurorii trebuie să atace în instanţă decizia luată miercuri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie privind restituirea la Parchetul General a dosarului referitor la Mineriada din iunie 1990.

augustin lazar declaratie revocare inquam george calin 20181024201111_IMG_3093-01-01
FOTO: INQUAM PHOTOS - George Călin

Judecătorul de cameră preliminară a constatat nulitatea rechizitorului emis în cauză, precum şi a tuturor actelor de urmărire penală, ca rezultat al constatării nulităţii mai multor acte efectuate în perioada 2005-2007 prin care s-au luat măsuri procesuale de începere a urmăririi penale, în condiţiile legislaţiei în vigoare la acea dată. Aceste acte au fost menţinute ca valide prin încheierea judecătorului de cameră preliminară, care a confirmat redeschiderea urmăririi penale în februarie 2015. Este necesară atacarea de către Ministerul Public, cu contestaţie în termenul legal, a soluţiei de restituire. Cine afirmă că, după 27 de ani de anchete, Ministerul Public s-ar fi grăbit să soluţioneze un dosar istoric complex, pentru a cărui tergiversare România a fost condamnată de CEDO la 3,5 milioane euro, nu este interesat de aflarea adevărului”, a spus Augustin Lazăr pentru Agerpres.

Miercuri, un judecător de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis retrimiterea la Parchetul General a dosarului Mineriadei din 1990, în vederea refacerii rechizitoriului.

Judecătorul de cameră preliminară a constatat nelegalitatea rechizitoriului întocmit de procurorii militari şi a dispus restituirea dosarului la Parchet.

Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată.

Admite, în parte, cererile şi excepţiile invocate de inculpaţii Iliescu Ion, Voiculescu Gelu Voican, Florescu Mugurel Cristian, Dumitrescu Emil, Ionescu Cazemir Benedict, Drella Matei Nicolae, partea responsabilă civilmente Ministerul Afacerilor Interne şi excepţiile ridicate din oficiu de judecătorul de cameră preliminară. Constată neregularitatea rechizitoriului nr. 47/P/2014 din 12 iunie 2017 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare, sub următoarele aspecte: sub aspectul nelegalităţii constând în lipsa dispoziţiei de începere a urmăririi penale pentru faptele pretins comise de inculpaţii Iliescu Ion, Roman Petre, Voiculescu Gelu Voican, Măgureanu Virgil şi Florescu Mugurel Cristian în perioada 11-12 iunie 1990; sub aspectul nelegalităţii urmăririi penale efectuate în cauză după redeschiderea urmăririi penale în ceea ce priveşte comiterea infracţiunii de crime împotriva umanităţii în varianta normativă a uciderii unor persoane [(art.439 alin. (1) lit. a)]; în ceea ce priveşte descrierea faptelor reţinute prin actul de sesizare în sarcina inculpaţilor, indicarea şi analiza mijloacelor de probă (...) Dispune excluderea tuturor probelor administrate în cursul urmăririi penale. Restituie cauza la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Parchetelor Militare”, se arată în decizia instanţei.

De asemenea, Instanţa supremă a constatat nulitatea mai multor acte de urmărire penală întocmite de procurorii militari.

Pe 13 iunie 2017, Parchetul Militar i-a trimis în judecată pe: Ion Iliescu, la data faptelor preşedinte al Consiliului Provizoriu de Uniune Naţională (CPUN) şi preşedinte al României; Petre Roman, fost prim-ministru; Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru; Virgil Măgureanu, fost director al Serviciului Român de Informaţii; general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general şi şef al Direcţiei Procuraturilor Militare.

Au mai fost deferiţi justiţiei: amiral (rez.) Emil "Cico" Dumitrescu, la data faptelor membru al CPUN şi şef al Direcţiei Generale de Cultură, Presă şi Sport din cadrul Ministerului de Interne; Cazimir Ionescu, vicepreşedinte al CPUN; Adrian Sârbu, şef de cabinet şi consilier al prim-ministrului; Miron Cozma, preşedinte al Biroului Executiv al Ligii Sindicatelor Miniere Libere "Valea Jiului"; Matei Drella, lider de sindicat la Exploatarea Minieră Bărbăteni; Plăieş Cornel Burlec, ministru adjunct la Ministerul Minelor; general (rez.) Vasile Dobrinoiu, comandant al Şcolii Militare Superioare de Ofiţeri a Ministerului de Interne; colonel (rez.) Petre Peter, comandant al Unităţii Militare 0575 Măgurele aparţinând Ministerului de Interne; Alexandru Ghinescu, director al IMGB.

Procurorii militari susţin că, în zilele de 11 şi 12 iunie 1990, autorităţile statului au hotărât să declanşeze un atac violent împotriva manifestanţilor aflaţi în Piaţa Universităţii din Bucureşti, care militau în principal pentru adoptarea punctului 8 al Proclamaţiei de la Timişoara şi îşi exprimau, în mod paşnic, opiniile politice, în contradicţie cu cele ale majorităţii care forma puterea politică la acel moment.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri